sâmbătă, 31 mai 2014

actionati ca si cum totul ar depinde de voi


Uşor e să-i faci pe oameni să creadă o minciună ... şi ce greu e să le-o scoţi din cap! 
Una din tendinţele noastre în calitate de creaturi căzute este să numim răul bine şi binele rău şi să căutăm scuze pentru iresponsabilitatea noastră morală. Rugati-va ca si cum totul ar depinde de Dumnezeu, dar actionati ca si cum totul ar depinde de voi. -
In momentele dificile ale vietii, trebuie sa ridici capul, sa bombezi pieptul si sa spui cu hotarire: …..
Acum chiar ca-s in probleme pina-n git!!
Cât timp îţi vezi propria umbră e bine să fi fericit.
Înseamnă că încă te mai afli în lumină.
Am invatat ca este prea greu sa iti dai seama unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Calca rar in casa aproapelui tau, ca sa nu se sature de tine si sa te urasca. 
Sunt unii oameni care oferă cu uşurinţă sfaturi interminabile, dar le este peste putinţă să ofere un mic zâmbet, deşi mişcă aceleaşi buze.

vineri, 30 mai 2014

Harul Tău mi-e deajuns,Isus


Țintuită de-a mele regrete,
Mă târăsc și-n durere mă scald
Credința îmi stă pe-un perete
Și oricât aș vrea nu mi-e cald...

De ce-mi stă credința-n perete?
Mi-am scris-o să-mi amintesc
Însă acum mi-au rămas doar regrete:
Că nu știu nici să cred nici să iubesc.

Dacă mi s-ar putea lărgi inima,
Poate-aș pricepe mai mult,
Dacă mi s-ar opri lacrima
Și-n loc să plâng aș începe s-ascult...

Aș urca de nu m-aș teme de-nălțime
Și aș striga de nu mi-aș opri glasul,
M-aș scufunda de nu m-aș teme de-adâncime
Și-aș aștepta de n-ar fi prea târziu ceasul.

De m-aș ruga cu buzele curate
Și de nu m-ar durea ochii de-atâta har,
De nu mi-ar fi toate apele sărate
Poate-aș putea să fiu nu doar să par...

De n-aș vedea doar lanțuri grele
De n-aș vedea doar cruci și moarte,
De n-aș vedea doar pete negre-n loc de stele
Și brațe ce mă lasă în loc să mă poarte...

De n-aș vedea atâtea lanuri fără secerători
Și dac-aș știi să mă lupt în război,
N-aș mai lăsa să dea târcoale pe lângă spice ciori
Și Te-aș lăsa să-mi faci toate lucrurile noi...

Mintea mă minte
Și ochii mă dor
dar de bunătatea Ta tot îmi aduc aminte
Și deznădejdea mi-o omor.

M-aș teme, dacă la capăt Ți-aș fi ajuns
Dar știu mai bine de-atât, Isus!
Că dacă slăbiciunea în ea m-a ascuns,
Harul Tău mi-e deajuns,Isus!

joi, 29 mai 2014

Petru Lascau - De ce moare o biserica? (30 Martie, 2014)

superficialitatea


Blestemul epocii noastre este superficialitatea.
Aceasta este adevărat atât în privinţa vieţii personale, cât şi a vieţii de slujire. 
Se poate observa o poziţionare ciudată a creştinilor faţă de slujire.
Pe de o parte există percepţia laicilor că slujirea este apanajul clericilor, ceea ce poate părea corect la prima vedere, dacă ne referim la anumite slujbe specifice. 
Însă realitatea este că în sarcina clericilor se pun cam toate slujirile, că de aia sunt plătiţi, nu?
Pe de altă parte este şi vina clericilor care din diverse cauze au cam limitat accesul laicilor la segmente ale slujirii .
-femeile să stea în banca lor, tinerii nu sunt experimentaţi, intelectualii sunt cu nasul pe sus...
Fie că e vorba de comoditate, teamă, sau lipsă de viziune, se vede că există două grupuri: unii epuizaţi şi alţii frustraţi.
În această situaţie cel mai rău este că fiecare "tabără" o vede pe cealaltă singura responsabilă că lucrurile nu merg bine şi asta blochează orice dialog.
Sunt şi cazuri fericite unde există o atmosferă de slujire responsabilă.
Dar analiza nu trebuie să se oprească doar la aspectul colectiv, ci şi la cel individual.
În ce slujiri sunt eu implicat? Sunt multe, sunt puţine?
Sunt cele care trebuie?
Un creştin cu o agendă de slujire foarte încărcată poate părea un creştin foarte spiritual. Enumerarea punctelor din agenda lui poate să stârnească admiraţia semenilor.
Realitatea s-ar putea să fie alta. 
Imaginea pe care o folosesc pentru a înţelege implicarea în slujire este a cuiva care vrea să ofere apă. 
De aceea el sapă după apă. Poţi săpa adânc şi poţi săpa la suprafaţă.
Dacă sapi adânc e nespectaculos. La început se vede efortul tău şi poate chiar este apreciat, dar după o vreme, pe măsură ce înaintezi în munca ta, dispari din atenţia privitorilor.
Cu toate acestea, după mult timp, laşi în urmă o fântînă cu apă rece şi limpede, numai bună de băut.
Dar poţi săpa şi în stânga şi-n dreapta. E şi asta o muncă şi chiar e spectaculoasă. Zilnic te vor vedea oamenii şi vor aprecia efortul tău de om preocupat de binele comunităţii.
Până la urmă şanţurile pe care le-ai săpat vor aduna în ele ceva apă de ploaie. La criză mare e bună şi apa asta, numai că la călduri mari dispare şi ea.
Cum e slujirea ta?
Sapi şanţuri sau fântâni?

miercuri, 28 mai 2014

Să întâlnesc pe Domnul meu...


Să întâlnesc pe Domnul meu când am nevoie,
Pe genunchi, în rugăciune, Îl voi căuta,
El, prin Duhul Său cel Sfânt, îmi va răspunde,
Şi oricând vocea Lui voi asculta.
Vocea Lui se aude –
Ea îmi dă har deplin şi bucurii;
Este vocea care îmi dă siguranţă,
Şi o voi asculta zi de zi.
Vocea Lui e un turn tare şi puternic,
M-a desprins de tot ce e pământesc.
El vorbeşte vântului, mării învolburate,
Când aud vocea Lui, mă liniştesc.

marți, 27 mai 2014

Abiel ....jertfa si iubire

.....dacă aș ajunge atât de departe încât mi-ar fi frica mai înaltă ca munții și nu aș mai putea să-L văd pe Domnul Dumnezeu, știu că S-ar înălța peste ceruri, mai presus de frica mea, să înțeleg că El e Cel Prea Înalt.
Dacă mi s-ar întări lutul până acolo că mi-aș pierde orice nădejde că se mai poate face ceva cu mine, știu că ar găsi cu cale să mă ude și să mă lucreze din nou, doar să înțeleg că El e Olarul.
Chiar dacă ar fi să fiu biruită de gândul că m-a dat în mâinile vrăjmașului și m-aș simți risipită în mii de bucățele, până la cele mai îndepărtate margini ale pământului, chiar și acolo ar veni după mine Cristos , să mă culeagă.
Chiar dacă aș ajunge să rămân mută în fața porții Lui și n-aș mai găsi în mine nici măcar puterea să-mi ridic mâna și să bat, știu că S-ar deschide pe Sine de dragul meu, doar să înțeleg că El e Ușa și că n-are nevoie de bătaia mea ca să mă iubească.
Dacă aș ajunge să nu-L mai văd când L-aș privi și să nu-L mai ascult când L-aș auzi, chiar dacă aș uita și cine sunt și ce îmi este El, chiar și acolo mi S-ar arăta ... până acolo S-ar duce să mă vadă pentru că i-ar fi dor de făptura mâinilor Lui.
Chiar dacă aș ajunge atât de departe încât acum nici nu pot concepe, știu că m-ar găsi și mi S-ar arăta nu ca să mă mustre, nu să mă întrebe ”dar tu cum ai ajuns aici?”, nu ca să Își rupă Legământul, ci doar ca să îmi spună că distanța nu înseamnă nimic și că depărtarea nu Îl afectează pe El deloc și nici dragostea Lui. Nu vorbesc de depărtare ca și un stil de viață, dar dacă s-ar întâmpla să ajung atât de departe încât să văd că totul e pierdut, atunci știu că până și acolo mi Se va arăta Cristos ca să înțeleg că încă n-am văzut nimic.
Astea sunt lucruri valabile pentru oricine a fost răscumpărat de Sângele lui Isus, așa că dacă ai ajuns atât de departe de El încât ți-ai pierdut orice speranță că se mai poate întâmpla ceva bun și nu mai găsești în tine nici măcar un strop de credință, stai liniștit. Domnul  nu ți se arată de departe ca să-ți spună ”mai speră!”, sau ”mai crede!” El știe că nu mai poți și că tot ce ai nevoie să știi e că te iubește cu o iubire veșnică, cu o iubire care nu depinde de tine sau de depărtarea ta, cu o iubire care nu se sfârșește când nu i se mai răspunde, cu o iubire care nu renunță nici măcar când tu renunți. Ești iubit cu o iubire care nu e condiționată de nimic și nu e limitată de nimic. Dumnezeu te iubește pentru că El e Dragoste și ar fi împotriva naturii Lui să nu te iubească.
”Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.” - 1 Corinteni 13:4-7
Din dragoste El a acoperit totul, a crezut totul, a nădăjduit totul și a suferit totul. De departe, de pe cruce, m-a văzut și te-a văzut și a știut cât de departe putem ajunge, dar cu toate astea nu Și-a zis ”pentru ce să sufăr, oricum are să se depărteze de Mine...nu merită!” - ci a nădăjduit totul și de acolo, din cel mai depărtat loc posibil a strigat :
-Te iubesc cu o iubire veșnică.

luni, 26 mai 2014

o fărâmă de credință


Este suficient un cuvânt cald, o îmbrățișare din partea omului potrivit, un zâmbet larg, o mână întinsă în clipele de nevoie, o mângâiere , un sărut, o atingere , ca să îndepărteze toate resentimentele, grijile, lacrimile, gândurile negre. Nu avem nevoie decât de iubire ca să demonstrăm că putem avea o viață fericită. Nu avem nevoie decât un strop de forță interioară care să ne împingă dincolo de limitele pe care ni le impunem singuri. Nu avem nevoie decât de o fărâmă de credință care să ne întărească spiritul și să ne fortifice trupul împotriva greutăților.

duminică, 25 mai 2014

predarea in slujba Domnului_nelu brie

Adeseori facem rău ....

Nu trebuie să ne încredem prea mult în noi înşine, fiindcă de multe ori ne lipseşte harul şi dreapta judecată, puţină lumină este în noi şi lesne o pierdem şi pe aceasta, dacă nu avem grijă de ea. Adeseori nici nu băgăm de seamă cât de orbi suntem înlăuntrul nostru. Adeseori facem rău şi mărim răul dezvinovăţindu-ne. Câteodată suntem mânaţi de patimă, şi când colo credem că e râvnă. Cele mai mici greşeli ale altora le mustrăm cu asprime, dar pe cele mari ale noastre le trecem cu vederea.

Simţim şi măsurăm îndată ce avem de suferit de la alţii, dar la ceea ce alţii au să sufere de la noi nici nu gândim.

Cine s-ar judeca pe sine fără părtinire, i-ar pieri pofta să judece pe altul cu asprime.

sâmbătă, 24 mai 2014

adevaruri ale vietii,


Nu ştim, dar ne putem aminti prin ce cuvinte ne-a avertizat Domnul că vrea să ne înşele pe noi.
Pentru a cunoaşte un om, trebuie să te apropii de el încet şi cu băgare de seamă,
iar nenorocirea îţi arată dacă ai un frate, un prieten sau doar un nume.
Oamenii înţelepţi îşi aleg mentorii, partenerii de viaţă şi prietenii, întâi cu mintea şi apoi cu ochii.
Dacă nu sesizezi şi nu îndepărtezi viciile prietenului, ţi le însuşeşti.
De ceea ce e pe cale să vină, înţeleptul se păzeşte ca de ceva ce a şi venit.
Cine nu deschide ochii, deschide punga.
Cine crede că reclamele sunt scrise în favoarea celui ce le citeşte, nu a celui ce le-a scris,
nu ştie să citească.
Înţeleptul vede pericolul; nebunul nu-l ia în seamă, nici dacă este sesizat.
Vegherea este calea pe care merg toate virtuţile. Ea păzeşte mintea de orice nălucire.
Când oamenii te ridică mai sus, vezi să nu-ţi fugă pământul de sub picioare.
Fără cea mai severă veghere asupra lui însuşi, omul nu poate propăşi în nicio virtute.
Pe măsură ce îmbătrânesc mă gândesc tot mai puţin la ce spun şi fac alţii
şi mai mult la ceea ce spun şi fac eu.
Cine vrea să-şi rezolve lucrurile la vreme potrivită, trebuie să-şi împartă cu atenţie timpul.
Viaţa nu se trăieşte în ciornă, ci numai pe foaia de examen.
Ce folos are băgarea de seamă după ce am comis o greşeală sau după ce am fost înşelaţi.
De regulă, minciuna este transparentă, dacă erai mai atent puteai privi prin ea.
Rareori ne dăm seama că semnele lui Dumnezeu ne arată drumul.
Luându-ne după oameni, ajungem tot la oameni, acolo unde neputinţa este la ea acasă.
Nu de vorbele celor mai mulţi trebuie să ţinem seama, căci ne vor obosi mulţimea părerilor omeneşti, ci de judecata Celui ce cunoaşte adevărul şi judecă întotdeauna cu dreptate.
Dacă zici: «Ah! n-am ştiut!»... Crezi că nu vede Cel ce cântăreşte inimile şi Cel ce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?” (Proverbe 24:12).

vineri, 23 mai 2014

pentru mântuirea noastră!



Un singur lucru îți lipsește…, 
spunea  Domnul Isus.
 Când cineva face o astfel de afirmație, te-ai aștepta ca singurul lucru lipsă despre care vorbește să fie unul de importanță minoră, în comparație cu ceea ce omul-interlocutor posedă.
 Ar părea că spune:
 Ai 249 de dolari.
 Îți mai lipsește unul singur ca să-ți cumperi bicicleta mult dorită.
 Până la urmă, ce este un singur dolar în comparație cu cei 249? 
Un fleac! 
Îți lipsește doar unul.

Un singur lucru îți lipsește…
 Bănuiesc că, auzind prima parte a răspunsului, omul din fața lui  Domnului Isus s-a simțit încurajat.
 Un singur lucru!? 
Grozav! 
Sunt atât de aproape!
 Am tortul, am pus și lumânarile, îmi lipsește doar focul!

Care să fie singurul lucru, Doamne, se întreba nerăbdător omul, așteptându-se la un fleac.

Și  Domnul Isus continuă.
 Un singur lucru îți lipsește… 
vinde tot, dă săracilor, și urmează-Mă! Gândesc că omului i s-a prăvălit tot ceru-n cap. 
Grozav fleac! 
Puțin lucru lipsă: 
să vinzi tot ce-ai strâns o viață!

Se pare că un singur lucru îi lipsea, dar nu genul de lucru de valoare insignifiantă, la care ar fi renunțat fără să clipească, ci o lepădare de ceea ce iubea el cel mai mult. 
Se pare că DomnulIsus i-a spus ceva de genul: -Ai lumânările și focul. 
Un singur lucru îți lipsește: 
tortul.
sau: 
-Ai potcoavele. 
Cal îți mai trebuie!
-Ce ironie!

De altfel, se pare că Dumnezeu nu ne cere fleacuri, lucruri care nu ne costă nimic.
 Pe astea I le-am da cu mare drag. 
Însă El dorește să renunțăm la iubirile noastre care se ridică mai presus decât iubirea de El. 
Dumnezeu vrea să vindem tot ce avem noi mai scump în viață, orice ni-i mai drag ca El: poate iubirea de noi înșine,
 confortul, 
reputația,
 dependețele, 
timpul irosit în fața ecranului ori anumite relații.

Știu că nu sună deloc bine, însă aceasta-i provocarea creștinismului:
 Lasă (vinde) tot ce ai și urmează-Mă!

Și stiu că nu pare deloc convingător, decât după ce înțelegem că El a fost Cel dintâi care a lăsat totul… 
pentru mântuirea noastră!

joi, 22 mai 2014

Ajuta-ma Doamne

O,Doamne ajuta-ma sa nu mint cand spun
Ca inima-n mainile Tale mi-o pun
Ca pasul prin lume doar Tu mi-L conduci
Iar eu las in urma doar lacrimi si cruci

Sa nu mint cand spun cat de mult Te iubesc
Si-n loc ca sa iert eu mai mult osandesc
Sa nu cant din buze ca DOMNUL E BUN
Iar inima mea sa nu simta ce spun…

Ajuta-ma Doamne sa nu Te transform
Din printul iubirii in orb cersetor
Si-n loc sa-ndraznesc ca un fiu de-mparat
Aleg doar roscoave si haine de-argat

Sa nu mint o, Doamne atunci cand rostesc
C-o viata intreaga dorind sa-ti slujesc
Lasat-am in mine deplin voia Ta
Rabdand talpa urii de lumea o vrea

Si chiar si bolnav si sleit de puteri
Sa las in viata adanci mangaieri
Sa nu pot avea doar un simplu sarut
La fel ca si-acel ce candva te-a vandut

Ajuta-ma Doamne sa nu uit mereu
Ca-n mana Ta Sfanta nimic nu-i prea greu
Si chiar daca lumea-i pornita pre rau…
Eu nu pot alege sa ocup locul TAU.

miercuri, 21 mai 2014

Tu nu faci parte din ei.


Ţi s-a întâmplat de multe ori să ţi se spună: “Tu? Nu poţi să faci asta, în nici un caz” sau “Vei eşua, nu mai încerca. Nu are rost”? Înseamnă că ai fost subestimat. În realitate, ascunzi în tine mult mai multe decât îţi poţi imagina. Tu deţii puterea!
Atunci când eşti subestimat, când ceilalţi nu au încredere în forţele tale proprii şi în judecata ta, să NU faci aceste lucruri:
Să nu te plafonezi. Dacă te vei dezumfla aşa ca un balon care rămâne fără aer sau ca un păun care şi-a pierdut interesul, nu mai ai şansa să realizezi nimic. S-a dus totul şi atunci chiar că nu vei mai avea nici o şansă la îndeplinirea visului tău.
Să nu le dai dreptate. Oricine ţi-ar spune că nu poţi, tu arată-le că poţi. Oricine ţi-ar spune că nu eşti făcut pentru asta, demonstrează-le că exact pentru asta eşti făcut! Dacă tu nu crezi în tine, cum ai vrea ca ceilalţi să creadă?
Nu renunţa la primul eşec. Şi ce dacă? Nimeni nu a avut succes din prima şi, dacă a avut, sunt excepţii. E ca şi când înveţi să mergi cu bicicleta. Prima dată cazi. A doua oară te juleşti puţin, a treia oară mergi clătinându-te, a patra oară începi să-ţi găseşti echilibrul, până când ajungi să mergi corect. Continuă să pedalezi!
Nu-ţi retrage armele. Dacă ai reuşit să ajungi până undeva, nu înseamnă că lupta s-a terminat. Este posibil ca atunci când te uiţi în faţă, să fii înjunghiat din spate, iar când îţi păzeşti spatele, să cadă de sus.
Nu uita cine eşti, de unde ai pornit şi de ce eşti în stare. Tu eşti mai mult decât o persoană nevrednică de lucruri măreţe, ai pornit de la zero şi eşti în stare să-ţi îndeplineşti visul!
Nu te uita în urmă. Lasă trecutul oamenilor care nu sunt în stare să trăiască în prezent. Tu nu faci parte din ei.
Şi, mai mult decât toate, nu îi subestima şi tu pe cei din jurul tău. În general oamenii sunt în stare de mult mai multe decât lasă să se vadă.

marți, 20 mai 2014

să-ţi fie milă...


Matei 5:7 - „Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!”
Mila e mai mult decât a pune un bănuţ în palma cerşetorului; mila e să vezi în cerşetorul acela un Lazăr nemântuit, care nu va avea parte de sânul lui Avraam. Isus îi spune unui fariseu, la care a prânzit, că mila trebuie dată şi din lucrurile dinlăuntru (Luca 11:41) şi niciodată Isus n-a dat oamenilor numai pâinea fizică, ci şi pâinea Cuvântului. Talanţii noştri trebuie să fie o binecuvântare şi pentru alţii, iar lucrurile vremelnice trebuie dăruite în aşa fel încât să nu înjosească, să nu lezeze demnitatea celui ce are pâine puţină.Să ne cunoaştem priorităţile. Iona avea milă de un curcubete uscat, nu şi de o cetate de oameni. Îl acuză pe Dumnezeu că Şi-a folosit atributul milei şi în cazul cetăţii Ninive, deşi, după Iona, nu era cazul. Înainte de a posti şi de a da zeciuială, trebuie să avem iertare, bunătate, milă; abia astfel Dumnezeu o să-Şi dorească şi jertfa şi milostenia noastră.Bartimeu a primit milă şi a fost mântuit, samariteanul s-a oprit tot din cauza milei lângă cel căzut între tâlhari, Corneliu a primit îndurare pentru că unea rugăciunea cu milostivirea.Avem un Mare Preot în cer, plin de milă şi aceasta ne dă curaj pentru clipa întâlnirii din marea sală a tronului, dar noi deja ştim că mila biruieşte judecata.Ridicând pe cel căzut, spunând un cuvânt de încurajare, dăruind o haină, vestind Evanghelia, făcând o vizită la spital, dereticând într-o casă cu bătrâni, faci o lucrare care se va întoarce spre tine însutit. Dumnezeu e un contabil meticulos, nu uită nimic şi fii sigur că te va răsplăti.Fericrea e să dai, să-ţi fie milă, să fii o mână întinsă într-un veac egoist şi meschin .

luni, 19 mai 2014

mila ce biruie judecata_vladimir pustan

timpul pentru rugăciune.....

 Sunteţi profund binecuvântaţi dacă aveţi un frate sau o soră devotată cu care să vă rugaţi.
 Cu adevărat, cei mai puternici mijlocitori, pe care i- am cunoscut, se uneau în grupuri de două sau trei persoane.
 “Dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl meu care este în
ceruri” (Matei 18:19).
Locul unde acest fel de rugăciune are loc, în modul cel mai puternic, este acasă. 
Soţia mea, şi cu mine ne rugăm împreună zilnic şi cred că acest lucru păstrează familia noastră împreună. Ne -am rugat pentru fiecare dintre copiii noştri în timpul anilor de creştere a lor, ca niciunul să nu se piardă. 
Ne- am rugat pentru prieteniile, relaţiile şi partenerii lor de viitor şi acum facem acelaşi lucru şi în dreptul nepoţilor noştri.
Foarte puţine familii creştine se roagă acasă. 
Personal, pot mărturisi că mă aflu în lucrare astăzi datorită puterii rugăciunii în familie. Pe timpul când eram copil, în fiecare zi, indiferent unde ne jucam eu şi cu fraţii şi surorile mele, în curtea din faţă sau în stradă, mama mea ne chema prin uşa din faţă a casei noastre: este timpul pentru rugăciune.
Întreaga vecinătate ştia de timpul de rugăciune din familia noastră.
Uneori uram să aud acel strigăt şi mormăiam de nemulţumire.
Dar ceva, în mod clar, se întâmpla în acele timpuri de rugăciune, în timp ce Duhul Sfânt lucra în mijlocul familiei noastre şi atingea sufletele noastre.
S -ar putea să nu vă vedeţi în stare să susţineţi rugăciunea în familie. 
S -ar putea să aveţi un soţ/o soţie care nu este dispus/ă să coopereze sau un copil rebel.
Preaiubiţilor, nu contează cine alege să nu se implice.
 În pofida acestui lucru, puteţi veni la masa din bucătărie, să vă plecaţi capul şi să vă rugaţi.
Acest lucru va servi drept timp de rugăciune al casei şi fiecare membru al familiei va şti acest
lucru.

duminică, 18 mai 2014

Doamne, învaţă-mă să ascult.


Doamne, învaţă-mă să ascult.
Vremurile sunt gălăgioase, iar urechile mele sunt obosite
de miile de sunete stridente care le asaltează încontinuu.
Dă-mi duhul băieţelului Samuel care Ţi-a spus:
-„Vorbeşte, căci robul Tău ascultă”.
Lasă-mă să te aud vorbind în inima mea.
Lasă-mă să mă obişnuiesc cu sunetul glasului Tău, pentru ca timbrul lui să-mi fie cunoscut,
atunci când zgomotele pământului se vor stinge şi singurul sunet care se va mai auzi va fi,
muzica glasului Tău care-mi vorbeşte.

sâmbătă, 17 mai 2014

biruinta care ți-o trimite Dumnezeu.


Suferinta in sine poate fi pentru tine biruinta care ți-o trimite Dumnezeu.
Isus Cristos atunci cand a patimit pentru noi, era in suferinta
- incercat...si totusi prin aceasta a castigat biruinta asupra mortii, a pacatului.
Incercarea prin care trecem poate fi raspunsul Lui Dumnezeu pentru biruinta.
Dumnezeu foloseste sau transforma atacurile celui rau in a trimite biruinta Sa mareata.
Trebuie sa avem incredere in El, cum si Mantuitorul nostru a avut incredere in voia Tatalui.
Diavolul a crezut ca rastignindu-L a castigat, dar Dumnezeu a folosit toata suferinta Domnului Isus Cristos pentru a ne salva pe noi, si a-l infrange pe satan prin propria lui strategie.
Nu putem astepta sa fim eliberati de suferinta daca in aceasta consta biruinta.
Daca Isus in gradina Ghetimani ar fi acceptat sa nu bea paharul, ar fi fost El biruitor?
Dumnezeu inca mai lucreaza in felul acesta.
Biruinta Lui Isus era in "a bea paharul", si ma intreb:
-a suferit, a patimit, a fost incercat?
-Da, !!!
...si totusi El a acceptat voia Tatalui, deoarece in tot acel pahar al suferintei, era biruinta care Dumnezeu o pregatise pentru intreaga omenire.
Mantuire pentru ca "oricine" crede in Isus Cristos sa nu piara ci sa aiba viata vesnica.
De aceea vrajmasul lupta sa nu acceptam voia Tatalui deoarece el stie ca, intotdeuna fiind in voia Lui Dumezeu este biruinta.
Cel care se increde in planurile si voia Lui Dumnezeu chiar daca nu inteleg de multe ori incercare, suferinta, etc, cred ca El este un Tata bun si intodeauna  face lucrari marete.
-De ce?
Pentru caci El este Maret si Minunat.
M-a creat o faptura asa minunata, oare nu va lucra El in continuarie minunat si maret?
Cu siguranta, da!
Doamne vreau sa accept voia Ta in toate si sa vad prin ochii credintei ca in voia Ta totdeuna este biruinta.
Cand eu caut scopul pe care Dumnezeu l-a randuit pentru mine, fiecare situatie din viata mea lucreaza pentru a implini acel scop.
Cand ne aflam intr-o situatie dificila, sa nu ne permitem sa ignoram acest scop divin nici macar un moment.
Dumnezeu castiga biruinta in orice imprejurare, chiar si cand scopul pare a fi nefavorabil.

vineri, 16 mai 2014

Fereşte-te de astfel de oameni!


Prin aceasta vom cunoaşte că suntem din adevăr şi ne vom linişti inimile înaintea Lui, în orice ne osândeşte inima noastră;
 căci Dumnezeu este mai mare decât inima noastră şi cunoaşte toate lucrurile.
Mintea, inima, emoțiile sunt o autoritate puternică în viața noastră dar pot fi  înșelătoare și nu trebuie să le lăsăm să stăpânească peste noi.
Iată o lumină clară în acest aspect al vieții noastre învățându-ne că autoritatea care judecă gândurile, sentimentele noastre trebuie să fie Dumnezeu .
Isus Hristos este un Mântuitor puternic şi evanghelia lui este atît glorioasă cît şi puternică.
Un suflet care este cu adevărat plin de căinţă va primi prin răscumpărare nu numai iertarea păcatelor ci de asemenea el va fi despărţit de orice păcat.
 Da, un creştin trăieşte fără să păcătuiască.
Este trist, că ceea ce este acceptat în ziua de astăzi ca Evanghelie, nu este Evanghelia corectă.
Ea ţine oamenii în păcat şi ei nu cred că pot fi eliberaţi de el pînă la moarte.
Aceasta este „o altă Evanghelie” şi „un alt Isus” care nu corespunde cu mântuirea Biblică. Orice persoană, care învaţă că se poate păcătui şi încă ar putea fi un creştin, nu este de la Dumnezeu. 
Aceştia, au o formă de evlavie dar tăgăduiesc puterea:
Fereşte-te de astfel de oameni!.

joi, 15 mai 2014

Doamne, te rog sa-mi dai curajul de-a ma teme de Tine mereu...

Inima mea doreste farmecul si frumusetea pe care le cauta si le lauda Iubitul inimii mele,Doamne, te rog sa-mi dai curajul de-a ma teme de Tine mereu;
-taria de-a persevera in slabiciunea bunatatii;
si nobletea de-a ma apleca si a ma umili in dragoste.

Cine poate gasi o femeie cinstita? 
Ea este mai de pret decat margaritarele.
Dezmierdarile sunt inselatoare si frumusetea este desarta, dar femeia care se teme de Domnul va fi laudata.
Intr-o lume care se uita doar la ce izbeste ochii,
ma rog pentru ochi care sa vada inima…
pentru ca stiu:
-Cand EL se uita la mine, nu frumusetea ce izbeste ochii doreste s-o gaseasca,
Ci dragostea doreste El din inima mea;
femeia care se teme de Domnul va fi laudata de EL.

miercuri, 14 mai 2014

Să nu mă laşi

Să nu mă laşi
În lumea cea străină…
În ea eu n-am nici un locaş
Decât a Ta lumină.
Să nu ma laşi
Nicicând fără Cuvântul
Numai în El îmi odihnesc
Şi inima şi gândul…
Căci neamul şi familia
Mi le-am aflat în Tine
Să nu mă laşi
Nicicând fără de Tine.
Îţi mulţumesc…
Cântând pe câte-o creangă
Căci numai Tu mi-ai ocrotit
viaţa mea întreagă.
Chiar dac-aş fi pân’ la sfârşit
O viaţă-nsingurată
Îţi mulţumesc că mi-ai primit
Jertfirea mea săracă…
O, Isuse, mult te-am supărat
Când de Tine m-am îndepărtat
Dar în bunătate m-ai vegheat
M-ai întors şi m-ai salvat
Lasă-mă să-ţi cânt neîncetat…
Nu este durere pe pământ
Ca păreri de rău prin Duhul Sfânt…
Cine a gustat bunătatea Ta
Nu-şi mai alină inima
Cu nimic de pe lumea aceasta…
De aceea eu Te chem acum
Şi puterile mi le adun
Când smerită-mi va fi inima
Fă cu ea ce-Ţi va plăcea!
Că Ţi-am dat-o ca să-Ţi pot cânta
O, Isuse! Mângâierea mea!…

marți, 13 mai 2014

autoritatea care judecă gândurile...



Prin aceasta vom cunoaşte că suntem din adevăr şi ne vom linişti inimile înaintea Lui, în orice ne osândeşte inima noastră; căci Dumnezeu este mai mare decât inima noastră şi cunoaşte toate lucrurile.Mintea, inima, emoțiile sunt o autoritate puternică în viața noastră dar pot fi  înșelătoare și nu trebuie să le lăsăm să stăpânească peste noi.Iată o lumină clară în acest aspect al vieții noastre învățându-ne că autoritatea care judecă gândurile, sentimentele noastre trebuie să fie Dumnezeu.

luni, 12 mai 2014

Rugaciune



Doamne, fa ca sa rasara

“Soarele” si peste mine!

Tot ce-i rau as vrea sa moara,

Sa traiesc doar pentru Tine!


Prea mult “am luptat cu Tine”

Cand voiai sa-mi cureti viata!

Dar acum, strig catre Tine:

“Adu, Doamne, dimineata”!


Ca destul am stat in noapte

Bajbaind ca cei orbiti;

Vreau s-ascult a Tale soapte,

Sa stau cu cei mantuiti!


Chiar de m-a lovit vrajmasul,

Si mi-a lasat rani adanci,

Stiu ca Tu-mi vei da curajul

Sa raman in pace-atunci


Cand va mai veni furtuna

Crunta, peste viata mea.

Vreau sa stau intotdeauna

Doar sub ocrotirea Ta!


Nu lasa sa ma doboare

Niciun gand viclean, stingher,

Duhul tau sa ma indrume

Tata-Doamne, asta-ti cer!


Schimba Tu din temelie

Viata-mi trista de pribeag,

Da-mi curaj si bucurie,

Sa pasesc al casei prag,


Casa Ta, cea mult dorita,

Care mult m-a asteptat.

Fa sa raman neclintita

De acum , si pana-n veac!