sâmbătă, 11 iulie 2009

Fii tu insuti responsabil!

Unul din cele mai frecvente cuvinte folosite în limbajul modern este cel de responsabilitate. Cuvantul acesta a fost împrumutat în limbajul poporului roman de la alte natiuni pentruca el îsi gaseste locul în asa multe situatii cand este vorba sa discutam ceva despre noi. Asa cum au stabilit lingvistii nostri, acest cuvant arata "obligatia de-a efectua un lucru, de-a raspunde, de-a da socoteala de ceva...", si el are în vedere întotdeauna pe cel "care poarta raspunderea unui lucru, a unui fapt..." (vezi dictionarul limbii romane). In adevar fiecare din noi - desi în mod diferit - are o responsabilitate într-o directie sau alta, pentru un timp mai scurt sau mai lung, pentru o persoana sau pentru mai multe, pentru ceea ce a facut sau face la slujba, s.a.m.d. Daca am da exemple, ele ar fi atît de numeroase încat am umple pagini întregi, si fiecare din noi ne-am regasi locul nostru în multe din aceste exemple. Cert este ca noi într-un fel sau altul avem responsabilitate pentru ceva sau pentru cineva, la o vreme oarecare sau într-o anumita împrejurare. Ceea ce trebuie sa vedem, este daca fiecare din noi avem o responsabilitate identica cu a tuturor celorlalti oameni, si în ce masura modul în care raspundem acestei obligatii ne afecteaza la fel. Desi suntem atat de apropiati ca structura fizica si psihica, totusi suntem atat de diferiti unul de altul, în functie de varsta, sex, înfatisare, temperament, pregatire scolara, cultura, meserie, fel de-a gîndi, etc. - încat putem sa spunem ca fiecare din noi este un unicat -, si aparent nu putem sa avem aceeasi responsabilitate identica. Si totusi aceasta responsabilitate aidoma exista, si ea izvoraste din calitatea noastra a fiecaruia de om, ca fiind o creatura absolut identica a fauritorului nostru care este DUMNEZEU (Geneza l:27). Chiar daca în Biblie nu întâlnim cuvantul de responsabilitate si respectiv de responsabil, totusi întelesul lui reiese din continutul altor cuvinte (socoteala, ispravnicie, etc.) sau din continutul în care se descrie aceasta latura a vietii noastre. In epistola apostolului Pavel catre Romani 14:12 gasim scris: "Asa ca fiecare din noi are sa dea socoteala despre sine însusi lui Dumnezeu", ceea ce înseamna ca responsabilitatea priveste trecutul, prezentul si viitorul nostru. Nici unul din noi nu poate sa spuna, respectand adevarul, ca viata pe care am parcurs-o pana în acest moment nu ne apartine. Invatatura si munca pe care am depus-o sa devenim cineva sau sa practicam ceva, modul în care am gandit si actionat, activitatea noastra de fiecare zi, tine de fiinta noastra a fiecaruia. Pur si simplu, trecutul cu tot ce a însemnat fiecare clipa din existenta noastra, ne apartine în exclusivitate. Traind într-o lume afectata de pacat, foarte de timpuriu ne-am molipsit de aceasta "boala" cu caracter general numita pacat, devenind pacatosi. In cartea 1-a Imparati, din Biblie, în capitolul 8, versetul 46, unde se spune: "Cînd vor pacatui împotriva Ta - caci nu este om ca sa nu pacatuiasca....", se clarifica pozitia fiecarui om fata de Dumnezeu, si anume cea de vinovatie. Individualizand, înseamna ca ai aceasta vinovatie, si ca porti întreaga responsabilitate a tuturor faptelor din viata pe care ai trait-o pana acum. Cuvantul Sfant ne arata ca pentru fiecare persoana exista o zi cand Dumnezeu îi descopera acest adevar cu privire la trecutul sau. Responsabilitatea prezentului este sa crezi ceea ce îti spune Dumnezeu despre trecutul tau, despre posibilitatea primirii iertarii si a schimbarii felului tau de vietuire. Responsabilitatea viitorului are în vedere vesnicia ta, asa cum a scris poetul crestin în poezia "O om, ce mari raspunderi ai!": Traiesti o viata; viata ta E una, numai una! Oricum ar fi, tu nu uita; Cum ti-o traiesti vei castiga: Ori fericiri de veci prin ea, Ori plans, pe totdeauna! Acum este vremea responsabilitatii noastre, acum este timpul posibilitatilor noastre. Asadar, fii responsabil pentru tine însuti!