miercuri, 31 octombrie 2012

De ce?

De ce sa iti vinzi sufletul
Cand pe pleoape ai aripi de zambete?
De ce sa vrei sa uiti sarutul Iubirii Sfinte
Ce  prin jertfa l’ai primit in  inima si minte?
De ce ai vrea sa te pierzi in uitare
Si sa uiti de frati, sa ii arunci in mare?
De ce sa pierzi un minut pe cai straine
Cand ai o viata de trait  pe plaiurile divine?
Si mai ales de ce sa  uiti Mirele drag
Cand stii ca doar  te asteapta-n prag?
“DE CE” nu mai ai acum raspuns
Oare iubirea Tatalui n-a fost de-ajuns?

luni, 29 octombrie 2012

Tu m-ai iubit intai!

Nu te caut fără să sper,
nu te strig fără să te iubesc,
fără să nu mă inunde dragostea-ti divina,
iar când mă zgribulesc pe carari  straine
fugind de tot ce-nsemni Tu,
mi-e rușine că nu te iubesc
așa cum m-aI născut să o fac,
așa cum  am invățat să o fac...
Atunci, așa tremurând de frig și cu oasele inghețate,
imi vine să strig cu toată iubirea pe care o stârnești in mine,
cu tot ce-mi lipsește să fiu mai mult decât sunt deja,
imi vine să alerg strigând:
- T e iubesc!

- T e iubesc!
- T e iubesc!. 
Pentruca Tu m-ai iubit intai!

sâmbătă, 27 octombrie 2012

Fiecare inima e unica.

O lume pentru care trebuie sa lupti ca sa o descoperi.
O lume pe care trebuie sa o aperi. 
O lume de care esti responsabil si pentru care trebuie sa-ti faci griji. 
Fiecare inima e o lume... iar valoarea i-o dai tu. Si stiu ca fiecare inima e o lume mare.
 O lume despre care poti scrie multe. 
O inima e o lume pe care nu o descoperi asa usor, pentru ca... 
Exista inimi de piatra. Inimi de fier. Inimi de carne. Inimi care bat repede. 
Inimi fara viata. Inimi care sar peste batai. Inimi care fac doar zgomot. 
Inimi cu aripi. Inimi cu zambet. Inimi cu lacrimi. Inimi reale. 
Inimi visatoare.
 Inimi de nori. 
Fiecare inima e unica. 
Fiecare lume e diferita. 
Fiecare inima se transforma, Fiecare lume se schimba. 
Fiecare inima are un secret.
 Fiecare inima are momentrul ei cand plange. 
Sufera. 
Zboara. 
Rade. 
Striga. ...se grabeste.
 Sau pur si simplu tace.
 Fiecare inima e ceva in lumea ei.
 Fiecare inima vrea ceva.
 Iar inima mea e gata sa zboare  in intampinarea Mirelui.
 Voia Domnului e sa-i dau toata  inima.
 Si sa fie intreaga si curata.

marți, 23 octombrie 2012

În casa mea

Să-mi fie drumul curat înaintea Ta. 
Inima gata să înveţe.
 Mintea să îmi rodească adevăr şi ochii mei să se odihnească în Cuvântul Tău.
 Să-mi caute întreaga fiinţă Măreţia Ta şi Dragostea Ta să fie nelipsită din casa mea. 
În casa mea să străluceşti şi să aduci bucurie unde merg. 
Să nu-mi uite inima nimic din binefacerile Tale, nimic din iertarea Ta, nimic din puterea Ta, nimic din mâna Ta întinsă mereu spre mine.

duminică, 21 octombrie 2012

Revelaţia slavei lui Dumnezeu

Un lucru care ne poate ajuta să continuăm în vremurile grele este înţelegerea slavei lui Dumnezeu. Acest lucru ar putea suna ca şi un concept înalt şi nobil, unul de care mai bine să se ocupe teologii. Dar sunt convins că tema slavei lui Dumnezeu are o valoare foarte reală şi practică pentru fiecare credincios adevărat. Înţelegând-o, putem deschide uşa spre o viaţă biruitoare! Slava lui Dumnezeu este o revelaţie a naturii şi fiinţei Domnului. Aduceţi-vă aminte din Vechiul Testament că Moise a avut parte de o strălucire la propriu a slavei lui Dumnezeu. Înainte de aceasta Domnul l-a trimis pe Moise fără nici o explicaţie despre Sine decât doar cuvintele „EU SUNT.” Dar Moise dorea să ştie ceva mai mult despre Dumnezeu. Astfel, el L-a rugat: „Doamne, arată-mi slava Ta.” Dumnezeu a răspuns luându-l pe Moise şi punându-l în crăpătura unei stânci. Apoi Scriptura spune că El S-a revelat lui Moise în toată slava Sa (vezi Exod 34:6-7). Modul prin care Dumnezeu doreşte ca noi să cunoaştem slava Sa este prin revelarea marii Sale dragoste pentru omenire. Şi aceasta este ceea ce El i-a descoperit lui Moise. Eu cred că acest pasaj este absolut esenţial pentru felul în care noi înţelegem cine este Domnul. Deseori ne gândim la slava lui Dumnezeu, la maiestatea şi splendoarea Sa, la puterea şi stăpânirea Sa, sau la vreo manifestare în oamenii Săi. Toate aceste lucruri pot fi rezultatul vederii slavei lui Dumnezeu. Dar aceasta nu este slava prin care El doreşte ca noi să-L cunoaştem. Domnul întotdeauna aşteaptă să ne arate dragostea Sa, să ne ierte, să reverse peste noi mila Sa şi să restabilească relaţia noastră cu El. Revelaţia slavei lui Dumnezeu are efecte puternice asupra celor care o primesc şi se roagă s-o înţeleagă. Până în acest moment Moise Îl vedea pe Domnul ca şi Dumnezeul legii şi a mâniei. El tremura de groază în prezenţa Domnului, rugându-L, strigând la El şi implorându-L în numele lui Israel. Aceasta fusese baza relaţiei sale faţă în faţă cu Domnul. Totuşi acum, la prima vedere a slavei lui Dumnezeu, Moise nu mai avea teamă de Domnul. În schimb, el era mişcat să se închine: „Îndată Moise s-a plecat până la pământ şi s-a închinat” (Exodul 34:8). El a văzut că Dumnezeu nu era doar un tunet, fulger şi o trâmbiţă răsunătoare care l-au făcut să tremure de groază. Din contra, Dumnezeu era dragoste şi natura Sa cuprindea bunătate, blândeţe şi îndurare! Vedeţi adevărul incredibil pe care Scriptura ni-l arată aici? Adevărata închinare se înalţă din inimile care sunt copleşite de viziunea dragostei nemeritate a lui Dumnezeu pentru noi. Aceasta este bazată pe revelaţia pe care ne-o dă Dumnezeu despre Sine, a bunătăţii Sale, a îndurării, a pregătirii sale de ierta. Deci, dacă noi Îl lăudăm pe Dumnezeu în duh şi în adevăr, închinarea noastră trebuie să fie bazată pe acest adevăr măreţ despre El. Odată ce noi primim o revelaţie a gloriei lui Dumnezeu, închinarea noastră nu poate decât să se schimbe. De ce? Văzând gloria Sa aceasta schimbă modul în care noi trăim! Aceasta afectează expresia şi purtarea noastră, schimbându-ne din „slavă în slavă”, făcându-ne tot mai mult asemenea Lui. Fiecare nouă revelaţie a dragostei şi îndurării Sale aduce schimbare supranaturală.

vineri, 19 octombrie 2012

Să continuăm lupta.


  Cât mai avem lumina, să ne alipim de lumină.
 Cât mai putem fi buni, să dăruim bunătate.
 Cât mai putem schimba ceva, să căutăm fiecare prilej să transformăm răul în bine. Cât mai avem iubire, să o strângem lângă noi ca pe un dar prețios și să o împărțim cu inimă largă. 
Cât soarele mai răsare în zori de zi, să nu ne pierdem speranța în biruință. Dumnezeu e cu noi. 
Dumnezeu va birui, și noi prin El. 
Să ne păstrăm inima curată și să îndrăznim să credem în El chiar și atunci când totul în jurul nostru se fărâmă.
Fiecare pas, fiecare gest, fiecare cuvânt e un mod de a schimba lumea. 
Fiecare rugăciune e o poartă deschisă spre eternitate.
 Fiecare lacrimă vărsată cu sinceritate în fața lui Dumnezeu e un râu de apă vie ce inundă universul.
 Suntem mărunți dar măruntă e și sămânța de muștar. 
Prin credință, avem mai multă putere decât ne dăm seama. 
Să continuăm lupta.
 Să purtăm stindardul păcii până la sfârșit. 
Să nu ne dăm bătuți.. 

joi, 18 octombrie 2012

relaţii extraterestre



În ultimii ani lucrurile au început să evolueze cu o viteză uimitoare.
Bunicii şi poate chiar şi părinţii noştri pe vremea când erau de vârsta noastră, nu ştiau ce înseamnă periuţa de dinţi automată (cu baterii), geam termopan, uşă metalică, aer condiţionat, lumină prin curent electric (poate doar când fulgera aveau lumina), pizza, până chiar şi “bătrâna” Dacia are în prezent închidere centralizată, airbag-uri, ABS, servodirecţie, geamuri electrice, iar viitorul sună bine pentru Dacia.

O dată cu acestea au evoluat şi mijloacele de comunicare.
 “Vechile” plicuri pentru scrisori au cam luat “pauză” acestea fiind înlocuite cu plicuri virtuale.
 Azi apeşi un buton care-ţi v-a deschide o realitate în care tu încă nu eşti prezent.
Sigur, cred că te-ai prins de ce este vorba.
Dacă ai răspuns “calculatorul” atunci e corect.

Ca fiecare lucru calculatorul are avantaje şi dezavantaje.
Depinde cu ce scop îl foloseşti.
Acum, cu ajutorul lui poţi ajunge oriunde în lume cu un singur click.
Poţi primi informaţii de peste tot din lume.
 Sunt centre şcolare care îşi postează cursurile pe internet.
 De aceste avantaje profită mulţi.
 Dar acestea pot fi şi o scuză pentru a mai lungi timpul de stat în faţa monitorului cu încă câteva minute sau poate chiar ore.
Când toţi îţi spun: ” gata pentru azi! ţi-a ajuns”, tu însă spui “încă puţin încă n-am luat lecţia/referatul”.
 Ţi-ai putea lua lecţiile de pe PC într-o oră, maxim o oră jumate.
Dar poate de multe ori te prinde ora trei dimineaţa… , să nu uităm că s-a inventat şi messenger-ul.
 Multora le place să vorbească de dragul de a vorbi.
Aşa de informat poţi fi, încât poţi şti când cineva face duş…
Pe messenger se pot face combinări de câte doi sau chiar mai mulţi.
E de-ajuns un nume fals (id) pentru a intra în contact cu oricine.
 Nu se ţine cont că acea persoană e o necunoscută, contează relaţia, că doar la biserică aşa am învăţat, să ne facem prieteni…
Sunt unii aşa de pricepuţi în a scrie versuri de dragoste pe internet, încât îl întrec pe Eminescu.
Iar cel/cea care primeşte mesajul se simte important/ă preţuită, sau mai grav iubită.
Cum poţi iubi o persoană care n-ai văzut-o niciodată nu-i şti familia, nu-i sti faptele, de fapt nu o cunoşti?!
 La avatar poate să aibă o poză cu Pamela Anderson şi tu să crezi că ea e cea din poza.
 Astfel de relaţii ori nu ţin mult dacă se formează, ori duc la moarte.
Tu de fapt iubeşti doar virtual, doar în mintea ta crezi că îţi place de ea.
 Dacă după ce vorbiţi pe internet şi apoi vă întâlniţi e O.K.
Deşi sunt multe cazuri în care cel puţin unu dintre cei doi “uită” să vină la întâlnire.
Sau dacă nu-ţi merge cu o persoană încerci cu alta.
Şi tot aşa până când ajungi să cunoşti toate fetele sau băieţii din ţară şi până ajungi să vezi cum trec anii şi tu rămâi singur alegându-te doar cu nişte “prieteni” virtuali, poate “extratereştrii” şi cu o dependenţă prea mare, de calculator.
Ştiu tineri care după ce cunosc pe cineva în primul lucru, ca dată de contact, cer id-ul de messenger în loc de numărul de telefon.
La ora actuală sunt o sumedenie de site-uri care “ajută” tinerii în dragoste (cele matrimoniale) şi chiar dacă costă, sunt destul de “drogaţi” încât să nu se uite la trei euro , chiar dacă e criză.
 Din toate acestea se va alege doar praful.
 Dumnezeu ne învaţă că de aceea v-a lăsa fiul pe tatăl sau pe mama sa şi se v-a uni de nevastă-sa şi vor forma un singur trup.
 Gândind logic, cum se va te uneşti cu cineva pe care nu l-ai văzut niciodată?
Tu aici şi ea/el peste ocean….?
Probabil în mintea ta te vezi “lipit” de acea persoană, dar ştii foarte bine că niciodată nu vei putea avea o relaţie cu acea persoană.

Domnul are daruri minunate pentru copiii Lui. Lasaţi-o mai “moale” cu calculatorul.
 Dacă îţi place de cineva, ai tăria şi spune-i în faţă.
 Pentru a împlini porunca Domnului caută fata/băiatul acela în biserică.
Nu te prinde la un jug nepotrivit.
Nu lua o fată care nu e convertită;
O fată la care pe primul loc nu-i Dumnezeu.
 (Iar dacă ai o prietenă nu te speria dacă ea îţi spune că Îl iubeşte pe Domnul mai mult decât pe tine, în cazul asta nu fi gelos.
Din contră şi tu trebuie să-L iubeşti pe Domnul înainte de a-ţi iubi soţia.
 Cristos este capul trupului, iar voi doi formaţi trupul).
Trebuie doar să o alegi, iar Domnul va binecuvânta relaţia voastră.
Roagă-te pentru relaţia pe care vrei s-o începi.
Pune totul înaintea Domnului.

Aş vrea ca tinerii creştini de azi să aibă relaţii sănătoase în Lumina Scripturii.
Fiţi binecuvântaţi şi iubiţi cu o iubire neprefăcută.

Spune NU relaţiilor extraterestre!

miercuri, 17 octombrie 2012

să-i mulţumim lui Dumnezeu

De atâtea ori, prinşi în păienjenişul vieţii, uităm să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru toate darurile pe care ni le-a oferit.
 De atâtea ori ignorăm lucrurile simple, micile bucurii pe care El le-a pregătit pentru noi. De atâtea ori le luăm ca pe ceva de la sine înţeles.
 Astăzi aş vrea să mă opresc şi să-i mulţumesc pentru ceva foarte simplu. 
Intimitatea cu persoanele dragi. 
Focul în casă. 
Gândul că totul e bine. 
Că Dumnezeu veghează asupra noastră, asupra întregii familii.
 Că undeva arde o  iubire . 
E totul prea frumos .

duminică, 14 octombrie 2012

Călăuzeşte-i cu dreapta Ta....

Doamne, izvor al vieţii şi lumină sfântă a dragostei mai presus de fire, vin azi înaintea Ta să-ţi mulţumesc pentru toţi oamenii care s-au rugat pentru mine de-a lungul vremii şi pentru cei care se mai roagă încă, pentru cei de aproape şi pentru cei de departe, pentru cei pe care îi cunosc şi pentru cei pe care nu i-am întâlnit încă, pentru cei fără de care drumul meu s-ar fi împotmolit de atâtea ori în întuneric.


Îţi mulţumesc, Doamne, pentru că în momentele de criză sufletească ei m-au ridicat şi mi-au dat putere să merg mai departe. Nu lăsa nici o rugăciune de a lor nerăsplătită, nici o fărâmă de bunătate fără să le dai înapoi înzecit. Revarsă mila Ta asupra lor şi umple-le viaţa de binecuvântări. Înconjoară-i de dragoste şi de oameni care să se roage pentru ei cu inima curată, aşa cum s-au rugat ei pentru mine.

Nu-i lăsa niciodată singuri în încercări sau fără ajutor în mijlocul primejdiei. Nu-i lăsa niciodată nemângâiaţi când trec printr-o suferinţă. Dăruieşte-le sănătate în trup şi pace în suflet. Călăuzeşte-i cu dreapta Ta, iar atunci când drumul pare prea lung şi prea greu, poartă-i pe braţe ca un Tată bun şi iubitor.

Fă ca nici o zi din viaţa lor să nu treacă fără să fie prezenţi în gândurile şi rugăciunile cuiva, fără ca să primească un semn de dragoste şi bunătate de undeva. Şi oricât de departe ar fi, fă să nu uit niciodată ce au făcut pentru mine şi să le fiu alături ori de câte ori au nevoie de ajutor, să împărtăşesc cu ei necazul şi bucuria până la sfârşit.

joi, 11 octombrie 2012

vorbirea noastra calauzita de Duhul Sfant ne creste spiritual

“Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud. Si nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu” (Efeseni 4:29–30). Cuvântul-rădăcină pe care Pavel îl foloseste pentru zidire aici inseamnă “constructor de case”.
Acel cuvânt, la rândul lui, provine dintr-un cuvânt-rădăcină care înseamnă “a construi”.
Pe scurt, fiecare care zideste, pune umărul la constructia casei lui Dumnezeu, biserica.
 Pavel ne spune trei lucruri importante aici referitor la cuvintele pe care le rostim:
 1. Noi trebuie sã folosim cuvintele noastre spre a zidi (construi) oamenii lui Dumnezeu.
2. Noi trebuie sã folosim cuvintele noastre in vederea transmiterii de Har celorlalti.
3. Este posibil să întristăm pe Duhul Sfânt cu cuvintele noastre.
Devin din ce în ce mai convins pe măsură ce citesc povestirile referitoare la viata unora dintre uriasii spirituali din trecut.  oameni, bărbati si femei, ai lui Dumnezeu, au fost dăruiti cu o minte cerească în studierea Cuvantului lui Dumnezeu, rugându-se adesea, si fiind preocupati să crească in har.
Ce mã izbeste cel mai mult in legătură cu vietile acestor oameni, nu este doar devotamentul lor fată de Hristos sau intensitatea rugãciunilor lor.
 Ci si roada dumnezeiască pe care aceste lucruri le-a produs în ei.
 În plus, am descoperit un fir comun printre acesti uriasi spirituali:
Grija lor principalã era sã creasca in harul unei inimi curate, desăvârsite, din care să curgă cuvânt sfânt:
 “Căci din prisosul inimii vorbeşte gura” (Matei 12:34).
 Eu cresc în har atunci când prefer sã trãiesc pentru ceilalti, si nu pentru mine insumi.
Acea crestere în har trebuie sã înceapã în casa mea, arãtând tovarãsului meu (tovarãsei mele) de viatã si copiilor mei o continuã crestere în asemãnarea cu Christos.
 Casa mea trebuie sã devinã un teren care sã reprezinte dovada faptului cã toate problemele, toate neîntelegerile, sunt depãsite de bunãvointa mea de a renunta la "încercãrile mele de a avea întotdeauna dreptate.
 Nefiind niciodatã nevoie sã am “dreptate" m-a ajutat sã mã bucur de puterea harului lui Dumnezeu ca niciodatã mai înainte.
 Toate neîntelegerile, toate asa-zisele “dreptati" dispar când cãutãm sã ne zidim unul pe celãlalt mai degrabã decât încercând sã câstigãm vreo disputã absurdã.

marți, 9 octombrie 2012

Caută mereu...............

Caută mereu pentru a nu uita.

Caută sa taci atunci când ştii că nu există răspunsuri.

Caută să nu mai cauţi tot, dar să te cauţi mereu.

Caută prin amintiri şi nu alege nimic. ele trebuie doar (re)găsite.

Caută persoane şi bucură-te când încă mai sunt.

Caută să găseşti la/în tine şi nu mai căuta la alţii.

Caută minciuna, nu adevărul.

Caută nu e totuna cu cercetează.

Caută aripi şi iubeşte-le. Caută să nu le zbori şi nici să te zboare…

Caută greieri. nu vei ajunge surd niciodată.

Cauta anotimpurile pentru a nu-ţi uita anii.

Caută natura ca să ştii drumul înapoi când va fi momentul…

Caută soarele ca să cunoşti lumina. nu vei orbi.

Caută culorile. vei ştii mereu să recunoşti negrul şi să iubeşti albul.

Caută nisipul. vei afla ce înseamnă viaţa pierdută (printre degete).

Caută uşi şi ferestre. îţi vei construi o casă din pereţii drumului.

Caută drumul şi nu-ţi lua cu tine busola. vei putea descoperi alte cărări…

Caută bijuterii şi transforma-le în aur şi argint. locul naturii este în natură.

Caută buruienile şi dă-le de mâncare buruieni.

Caută acrul în miere şi mierea în lămâie.

Caută sarea în mare. nu vei reuşi, dar vei învăţa să iubeşti marea (sărată).

Caută în întuneric întunericul. apoi luminează-l cu o stea.

Caută în soare lumina. te vei înţepa de raze şi vei afla durerea cunoaşterii.

Caută litere. nu se ştie niciodată - poate vei afla Cuvântul."

luni, 8 octombrie 2012

Dragostea este aceeasi


Dragostea nu este un produs al fiintei umane. 
Nimeni de pe pamint nu poate sa-si revendince dreptul ca vreodata a inventat dragostea.
 Ea nu face parte din potentialul uman. 
Dragostea nu se poate obtine prin transmiterea genelor din parinti in copii, nici prin educatie sau maturizare. 
Ea nu poate sa fie produsa de-alungul anilor de experienta pe care o persoana ar putea s-a aiba . 
Multi astazi folosesc cuvintul "dragoste " intr-un mod nepotrivit.
 Daca am intreba pe multi sa ne de-a definitia dragostei am obtine tot atitea raspunsuri.
 Unii ar spune ca este un caracter , altii ca ar fi o atitudine, altii ca ar fi poate un produs al vointei sau al educatiei iar altii un sentiment reciproc .
 Cred ca cea mai buna definitie a dragostei care ne da o identificare absoluta a ei este definitia apostolului Ioan. Sa o citam : 
" Dumnezeu este dragoste; si cine ramine in dragoste, ramine in Dumnezeu si Dumnezeu ramine in el " , ( 1 Ioan 4: 16 ) . 
Dragostea este un cadou pe care Dumnezeu n-i l-a dat odata cu creerea noastra. 
Cind Dumnezeu I-a insuflat lui Adam " sulfare de viata " I-a insuflat si dragostea.
 De aceea cine pastreaza in fiinta lui caracterele insuflate de Creatorul va pastra bineinteles si dragostea in inima lui.
De aceea apostolul Ioan precizeaza ca asa " cum este El ( adica creatorul, Dumnezeu ) , asa sintem si noi in lumea aceasta : astfel se face ca dragostea este desavirsita in noi, … " .
 Cu alte cuvinte daca ne pastram fiinta asa cum ne-a creat-o Creatorul v-om avea dragoste . 
Asadar cine ar putea sa-si revendice dreptul de autor al dragostei ? .
 Raspunsul este " numai Creatorul , Dumnezeu " .
 Nu pot sa nu adaug indemnul apostolului Ioan :
 " Prea iubitilor , sa ne iubim unii pe altii ; caci dragostea este de la Dumnezeu . Si oricine iubeste, este nascut din Dumnezeu, si cunoaste pe Dumnezeu . "
Daca inca nu am fost destul de convingator pina aici , Biblia de aduce o alta dovada a divinitatii dragostei. Dragostea este vesnica, nu depinde de timp. 
Toate lucrurile se schimba, incepind cu principiile omenesti , legile pamintesti, ideile despre viata si moarte , si nu in ultimul rind fiinta noastra trecatoare . 
Daca dragostea ar fi un produs uman s-ar shimba si ea dupa vremuri si soroace. Ar deveni " l-a moda ". Dar din fericire nu este asa!. 
Dragostea este aceeasi de la Adam pina l-a mine astazi.
 Apostolul Pavel marturiseste corintenilor despre dragoste scriind :
" Dragostea nu va pieri niciodata . Proorociile se vor sfirsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfirsit. Caci cunoastem in parte, si proorocim in parte; dar cind va veni ce este desavirsit, acest " in parte " se va sfirsi. " Adica toate lucrurile au un sfirsit , cu exceptia insa a dragostei.Ea este vesnica pentru ca creatorul ei este vesnic.
O alta dovada de netagaduit ca dragostea este un produs ceresc si nu pamintesc este exemplul pe care Dumnezeu ca Creator n-il da noua creaturii .
 Apostolul Ioan ne explica mai bine acest lucru cind spune:
" Si dragostea sta nu in faptul ca noi am iubit pe Dumnezeu, ci in faptul ca El ne-a iubit pe noi, si a trimis pe Fiul Sau ca Jertfa de ispasire pentru pacatele noastre." 
Dumnezeu a dat pe Fiul Sau sa sufere pentru noi ca sa capatam mintuirea. 
Aceasta a fost un act al caracterului Lui Dumnezeu care este dragoste. 
El nu a masurat pretul care trebuie sa-L plateasca pentru salvarea omenirii. 
Ci a decis in acord cu divinul caracter care-I apartine si care este dragostea. Daca vrei sa porti in fiinta ta o emblema divina, imbratiseaza dragostea lui Dumnezeu. 
Dragostea divina te include in familia Lui Dumnezeu. 
Numai prin acceptarea dragostei in inima ta poti sa-I numesti pe Dumnezeu "Tata". 
                

varsă zi şi noapte şiroaie de lacrimi!

Scoală-te şi gemi noaptea când încep străjile! Varsă-ţi inima ca nişte apă, înaintea Domnului! Ridică-ţi mâinile spre El pentru viaţa copiilor tăi, care mor de foame la toate colţurile uliţelor!

sâmbătă, 6 octombrie 2012

Niciodată să nu aștepți altceva de la cei care te ascultă



Lucrarea lui Dumnezeu se face întotdeauna doar în lumina chemării primite de la el. Altfel, ea poate fi deturnată cu ușurință. În măsura în care Dumnezeu binecuvântează lucrarea ta cu evenimente pline de putere vei atrage mulțimi de oameni, care în fapt te vor căuta doar pentru că prin tine Dumnezeu a făcut lucruri extraordinare. În acele împrejurări caută să nu-ți întemeiezi lucrarea pe entuziasmul mulțimii!


Niciodată să nu aștepți altceva de la cei care te ascultă decât schimbarea minții și credință în evanghelia lui Dumnezeu. Când te ghidezi după acceptarea sau respingerea de care ai parte lucrarea ta intră în derivă. Mulțimile sunt indicatori neclari ai reușitei sau nereușitei în lucrarea lui Dumnezeu. Schimbarea celor care te ascultă este indicatorul clar după care trebuie să te iei. Izvorul puterii tale este viața ta de rugăciune înaintea lui Dumnezeu, și păstrarea clară a scopului chemării tale. Veghează neîncetat asupra acestor lucruri de temelie pentru tot ceea ce faci. Caută să le dezvolți tot mai mult, pe prima în ce privește calitatea și durata, iar pe a doua în privința înțelegerii tot mai clare a pașilor de parcurs până ajungi acolo.