Rabinul
Elimelek din Lijensk şi-a trimis discipolii în ajunul Zilei Ispăşirii să
observe faptele unui croitor. De la el, a spus rabinul, veţi învăţa ce trebuie
să facă un om în această zi sfântă.
De la o
fereastră ei au putut vedea croitorul care luase o carte din raft, în care erau
trecute toate păcatele pe care le făcuse în tot anul.
Cu cartea
în mână, croitorul s-a adresat lui Dumnezeu:
-Astăzi, în
Ziua Iertării pentru întegul Israel, a venit timpul ca noi
– Tu,
Dumnezeule, şi eu
– să ne
facem socotelile.
Am aici
lista tuturor păcatelor mele, dar mai am un alt volum în care am notat toate
păcatele făcute de Tine, necazul, jalea şi durerea din inimă pe care ni le-ai
trimis mie şi familiei mele.
Doamne al
Universului, dacă am face socotelile exact, mi-ai datora mult mai mult decât
îţi datorez eu Ţie!
Dar e
ajunul Zilei Ispăşirii, când fiecare are poruncă să se împace cu
aproapele.
Deci, Te
iert pentru păcatele Tale dacă mi le ierţi şi Tu pe ale mele.
Apoi
croitorul şi-a turnat un pahar de vin, l-a binecuvântat şi a exclamat:
-L’hayim
(Noroc!), Stăpâne al Lumii!
-Să fie
pace şi bucurie între noi, căci ne-am iertat unul pe altul, iar păcatele
noastre sunt acum ca şi cum n-ar fi fost. Discipolii s-au întors la rabinul
Eimelek, au povestit ce au văzut şi au auzit şi s-au plâns că vorbele
coritorului erau nedemne în faţa Cerului.
Maestrul
le-a răspuns că Dumnezeu Însuşi şi cetele îngereşti veniseră să asculte ceea ce
spusese croitorul cu multă simplitate şi că vorbele lui aduseseră multă bcuurie
tuturor.
Vorbeşte şi
tu lui Dumnezeu ca unui prieten!
Îl poţi
convinge!
Dacă crezi
că El face ceva nedrept, spune-I-o!
-nu-ţi
acoperi plângerile lăuntrice cu laude nesincere!
Dumnezeu a
hotărât ca doar bărbaţii să moştenească în Israel.
Fiicele lui
Ţelofhad l-au rugat pe Moise să se întoarcă la Dumnezeu şi să-I spună că, de
vreme ce tatăl lor nu avea băieţi, legea nu trebuie să li se aplice lor.
Ele vor să moştenească chiar dacă sunt fete.
Moise a
adus pricina lor înaintea Domnului.
Şi Domnul a
zis lui Moise:
-Fetele lui
Ţelofhad au dreptate (Numeri 27:7).
Fiţi
îndrăzneţi în faţa lui Dumnezeu.
Nu toate
hotărârile Lui sunt definitive.
Exprimându-vă limpede nemulţumirile
şi îndoielile, puteţi căpăta înţelegere.