marți, 8 octombrie 2013

Dumnezeu m-a iubit si pe mine

«Insusi Duhul adevereste impreuna cu duhul nostru ca sun­tem copii ai lui Dumnezeu.» Romani 8,16
Siguranta sfinteniei este consecinta absolut fireasca a evenimentului nasterii din nou.
In pacatosul care a venit cu pocainta sincera la Isus si care a primit iertarea paca­telor prin credinta in jertfa de pe cruce, ia nastere o noua realitate minunata.
Tot atunci el primeste si Duhul Sfant care-i da certitudinea ca a devenit un copil al lui Dumne­zeu.
Poate intrebi plin de mirare:
«Cum poti sa fii atat de sigur de acest lucru?»
Dragul meu, nu numai ca poti sa stii, ci chiar trebuie sa stii: «aveti viata vesnica» (1 loan 5,13).
Poate esti pe calea «crestina» de ani de zile si totusi nu ai siguranta mantuirii, nu ai siguranta iertarii pacatelor.
Cat de sarac esti atunci, in ciuda tuturor lucrurilor de care poa­te dispui!
Multi sunt de parere ca este
«fariseism sa afirmi cu in­credere ca esti un copil al lui Dumnezeu.
Putem insa sa contraargumentam:
 «Daca marturisesc astazi cu toata fiin­ta mea ca am siguranta mantuirii, recunosc in acelasi timp ca nu inteleg acest lucru, deoarece sunt doar un pacatos.
 Am doar o explicatie pentru siguranta mantuirii mele:
Dumnezeu m-a iubit si pe mine si Si-a dat Fiul sa moara pe cruce pentru pacatele mele!»