Te-ai gândit vreodată ca creştin sau ca pastor de câte ori ai fost pus la încercare? De câte ori Dumnezeu ţi-a trimis oameni care aveau nevoie de tine pentru că vroia să le împlinească nevoile prin mâna ta, doar ca să testeze dacă eşti credincios şi bun administrator a ceea ce ţi-a încredinţat? Pe timp de criză economică mondială, oamenii care formează biserica lui Cristos trebuie să îşi fie sprijin unii altora mai mult decât oricând.
“…nu era niciunul printre ei care să ducă lipsă: toţi cei ce aveau ogoare sau case le vindeau, aduceau preţul lucrurilor vândute şi-l puneau la picioarele apostolilor; apoi se împărţea fiecăruia după cum avea nevoie.” (Faptele apostolilor – 4:34,35)
Dacă Biblia spune că “nu era niciunul printre ei care să ducă lipsă”, asta nu înseamnă că erau cu toţii bogaţi. Doar că exista unitate între ei, iar atunci când unul dintre ei se afla în nevoie, toţi ceilalţi îl sprijineau după puteri. Când s-a întâmplat asta ultima dată în biserica pe care o frecventezi? Se întâmpla mai des înainte de criză sau acum? Domnul Isus spune: “ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut.”
..... nu pot fi pe de-o parte creştini care trăiesc din abundenţă şi în acelaşi timp creştini aflaţi în nevoie. Pentru că asta înseamnă Biserica, fraţi care suferă şi se bucură împreună, se ajută la nevoie şi sunt gata să se sacrifice unul pentru celălalt. Nu trebuie să fim limitaţi de propriul confort atunci când e vorba să ajutăm un frate aflat în nevoie. Dar nici nu trebuie ca şi creştini să ne aflăm într-o nevoie perpetuă, aşteptând întotdeauna să facă altul pentru noi, ceea ce noi nu numai că nu am fost în stare, dar nici nu am încercat să facem.
-Ca şi creştini trebuie să ne punem întrebarea: biserica noastră este cu adevărat Biserică?
