A doua strajă pe care va trebui să o punem va fi aceea de a veghea. Neemia şi-a încredinţat viaţa şi misiunea în mâna lui Dumnezeu prin rugăciune, dar nu a renunţat la a face ceea ce el putea.
Avem de vegheat la firea noastră care mereu va primi sugestii de la vrăjmaş cum că are libertăţi ce i-au fost luate, şi ca o jertfă care se târăşte jos de pe altar va căuta să-şi redobândească puterea şi libertatea de a conduce în viaţa noastră.
Mai mult decât spunem noi ce suntem, ce gândim şi ce facem ne arată adevărata înfăţişare, de aceea trebuie să veghem asupra vieţii noastre duhovniceşti, ca să putem face lucrarea la care am fost chemaţi. Fiecare din noi cunoaştem păcatele care ne-au fost spălate cu sângele scump al Domnului Isus .
Ne cunoaştem slăbiciunile şi trebuie să punem o strajă de veghe în punctul unde suntem vulnerabili.
Unul poate suferea de un duh de criticism şi judecată înainte de a veni la Hristos.
Altul poate a fost rob al băuturii, licoarea care ia minţile omului şi dă un simţ fals realităţii.
Altul poate a fost subjugat de poftele sexuale.
Altul poate era avar şi lacom după a strânge avere.
Altul, dintr-o dorinţă nechibzuită şi nestăpânită de a avea, a recurs la a fura, însuşindu-şi ce nu era a lui.
O statistică relatează că patru milioane de oameni sunt prinşi furând, dar pe lângă fiecare om prins mai sunt 35 de alţi hoţi care nu sunt prinşi.
Sunt multe hainele din garderoba omului vechi, dar noi ne-am dezbrăcat de el şi ne-am îmbrăcat cu omul cel nou, căruia îi place să umble curat faţă de întinăciunile acestei lumi care zace în cel rău.
Prin har am fost aduşi la lumină şi îmbrăcaţi cu o haină albă, însă harul nu este o scuză ca să poţi păcătui în continuare.
Vegheaţi să nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pentru o mâncare şi-a vândut dreptul de întâi născut(Evrei12:16).
Este necesar să avem această strajă care se numeşte veghere , deoarece priveăte suspicios la orice propunere făcută de firea noastră cea veche.
Vegheaţi! (Marcu13:37).
Una din metodele prin care putem împuternici şi înarma această strajă a vegherii este aceea de a strânge Cuvântul lui Dumnezeu în inima noastră.
A-l strânge înseamă a-l studia cu interes, cu scopul de a dori să faci ce place Stăpânului.
Atunci poţi să treci de la auzit şi citit la a împlini nu din silă sau frică, ci cu bucuria de a face voia Acelui care de dragul nostru a lăsat cerul şi a venit pe pământ, unde S-a lăsat răstignit ca să ne răscumpere cu preţul vieţii Lui.
Găsim în cele patru evanghelii, care sună ca un canon ceresc şi care sunt de egală valoare, că Domnul Isus a citat Scriptura de zeci de ori.
Oricine vrea să-şi pună această strajă a vegherii în post şi stare de vigilenţă ia în serios cunoaşterea şi ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu, care se va împlini până la ultima iotă.
Trebuie să veghem în orice loc în care s-ar putea pierde puterea noastră duhovnicească.
Aceste locuri unde are loc scurgerea de putere pot fi prietenii care nu umblă pe calea cea îngustă, cărţile şi revistele nefolositoare duhului, muzica care nu înalţă Numele lui Hristos, filmele, hainele nepotrivite pentru credincioşi sau orice fel de idolatrie care ne-ar putea măcina puterea duhovnicească şi irosi timpul scurt pe care-l mai avem de trăit pe pământ.
Nevegherea asupra acestor legături lumeşti, ce pot fi ca nişte dumnezei falşi care cer închinare, îl face pe om să se gândească la cele de jos, nu la cele de sus, dar în acelaşi timp îl provoacă pe Dumnezeu la gelozie. Domnul se numeşte gelos, este un Dumnezeu gelos (Exodul34:14).
Una din metodele de luptă într-un război este aceea de a folosi informţii greşite, care să-l deruteze pe adversar.
Atacul aerian japonez din 1941 asupra flotei de vase americane din Pearl Harbor a reuşit în mare parte datorită unor informaţii greşite, care au creat o stare de confuzie.
Debarcarea în Normandia în anul 1944 de către trupele aliate a fost ajustată mult prin crearea de informaţii false care au ajuns în mâna inamicului.
Satan foloseşte metode asemănătoare pentru a duce în eroare, furnizând informaţii false şi folosindu-se de cei care trec peste ce este scris, şi astfel, spre pierzarea lor şi a celor ce-i ascultă, strică Cuvântul lui Dumnezeu. De aceea există atâtea religii care se justifică de cele mai multe ori fără a avea bază în Scriptură că au găsit calea adevărată.
Putem menţiona învăţătura falsă care susţine că o dată mântuit nu mai trebuie să-ţi faci probleme pentru că oricum ajungi în cer, sau faptul că nu există iad pentru că Dumnezeu este prea bun ca să trimită pe cineva în chin veşnic.
La fel ca un om care deconectează bateria de la detectorul de fum ce previne pierderea de vieţi omeneşti, persoanele care umblă după slava oamenilor şi după îmbogăţire şi-au deconectat conştiinţa şi ajung astfel unelte în mâna vrăjmaşului.
Aceşti oameni datorită nevegherii şi-au pierdut discernământul duhovnicesc şi nu mai ştiu face diferenţa între ce este valoros şi ce este gunoi.
Sunt oameni care îi cheamă pe alţii la altare neautorizate de Dumnezeu, ceea ce este o pierdere de timp şi uneori chiar de bani.
Suntem chemaţi să luăm în serios mântuirea sufletului nostru şi să punem straja rugăciunii şi a vegherii, într-o continuă starea de alertă.
Oricine nu se supune autorităţii Scripturii si Duhului Sfânt este ca un indicator ce se pretinde că arată
drumul bun însă de fapt el duce la prăpastie.
Frecventarea cu regularitate a casei de rugăciune face parte din decizia înţeleaptă de a veghea.
În casa de rugăciune, în părtăşie frăţească, sufletul este hrănit cu Cuvântul nealterat a lui Dumnezeu.
Acolo, prin Duhul Sfânt, rugăciunea poate ajunge la stări de Tabor, care te pun în prezenţa Domnului.
În casa de rugăciune cântarea de laudă înalţă sufletul nostru către Dumnezeu şi este adusă ca o jertfă de bun miros înaintea Sa.
Cui nu-i place cântarea nu îi va plăcea nici în cer, pentru că în cer se cântă laudă lui Dumnezeu pentru bunătatea şi credincioşia Lui.
Este necesar să veghem în privinţa frecventării casei de rugăciune, pentru că sunt multe lucruri care vor veni în competiţie cu timpul nostru pe care-l cheltuim în părtăşie cu fraţii, în Domnul.
Acolo Dumnezeu ne poate creşte, ca apoi şi noi să devenim instrumentele Duhului Sfânt în a aduce pe alţii la Domnul.
Am văzut în repetate rânduri oameni care au rărit-o cu mersul la biserică, ca pe urmă să se ducă de tot în lume.
În casa de rugăciune suntem chemaţi să stăm la masa Lui şi să ne identificăm cu Suferinţele Lui pentru a avea viaţă în noi şi parte de a sta la masă cu El sus în Împărţia lui Dumnezeu.
A lucra ceea ce e nevoie în via Domnului este parte din a veghea spre a fi găsiţi treji la venirea Stăpânului. Dumnezeu a pregătit fapte bune în care să umblăm, ca sî fim o binecuvântarea pentru cei din jur şi pentru care El să ne poată răsplăti în ziua când ne vom sfârşi alergarea pe pământ şi vom sta înaintea Lui.
Este bine ca fiecare credincios să aibă un ogor duhovnicesc în care să lucreze pentru Dumnezeu,ca graniţele Împărţiei Lui să se lărgească şi cetatea spirituală pe care Duhul Sfânt o zideşte din pietre vii să fie finalizată .
Rugăciunea şi vegherea sunt două străji pe care dacă le împuternicim, vor veghea asupra binelui sufletului nostru ca să fim gata atunci când vom fi chemaţi acasă sau vom fi răpiti la cer spre a fi pentru totdeauna cu Domnul.
El vine, dar prima dată nu vine pentru toţi, ci pentru cei care-L aşteaptă. …
Se va arăta a doua oară, nu în vederea păcatului, ca să aducă mântuirea celor ce-L aşteaptă (Evrei 9:28).
Să-L aşteptăm, rugându-ne şi veghind ca planul Lui de bine pentru viaţa noastră să se ducă la îndeplinire. Faptele Apostolilor 20:32
Şi acum, fraţilor, vă încredinţez în mâna lui Dumnezeu şi a Cuvântului harului Său, care vă poate zidi sufleteşte, şi vă poate da moştenirea împreună cu toţi cei sfinţiţi.
