Ce scurtă e viaţa
Ce scurtă e viaţa ce o trăim pe pământ E adevărul ce bucură şi doare O dată născuţi mergem toţi spre mormânt Spre Rai ori spre iad , fiecare.
Ce scurtă e viaţa şi e bine să ştim Trăim pentru o vreme sub soare Ştim când ne-am născut, nu ştim când murim, Să fim pregătiţi de plecare.
Ce scurtă e viaţa aşa ca un vis Dar nu e deloc la-ntâmplare Noi suntem creaţi, cu un scop , cum e scris Spre-a Domnului sfântă lucrare.
Ce scurtă e viaţa ce aici am primit Şi timpul la toţi cu hotare Cu zori trecători grăbim spre-asfinţit O vreme de har şi-ndreptare.
Ce scurtă e viaţa ca floarea din câmp Dimineaţa frumoasă şi verde Cu trup de ţărână şi suflet prea-scump În amurg ofilită se pierde.
Ce scurtă e vremea dar nu disperăm Primit-am o veste măreaţă Crezând în Isus de păcate scăpăm Şi trecem din moarte la viaţă.
Ce scurtă e viaţa , ce facem cu ea? Trăim oare cum se cuvine? Învaţă-ne bine a ne număra Doamne, zilele, ce ne-or mai rămâne.
Şi ce este viaţa e bine ştiut Un abur ce adie şi piere Pahar cu pelin ori cu apă umplut Bucurie împletită-n durere.
Ce scurtă e viaţa ne spun cei ce mor De bătrâni, sau ‘nainte de vreme Îi plângem amar cu lacrimi de dor În trupul de lut care geme.
Ce scurtă e viaţa cum trece în zbor Şi timpul trecut nu se-ntoarce Acum dar, noi astăzi, mai cu drag mai cu spor Să-nvăţăm ce e bine a face.
Ce scurtă e viaţa şi aşa e la toţi, De aceia frumos e şi bine, Să te pocăieşti, să asculţi, să slujeşti, De Domnul nu-ţi fie ruşine.
Părinte al mângâierilor cereşti Tu care ştii şi rana şi durerea mare, Cu milă şi-ndurare să-ntăreşti Familia ce plânge şi-ntreaga Adunare.
|