M-am tot gândit de ce a promis Domnul Dumnezeu o țară unde curge lapte și miere?
De ce nu a promis o țară cu mult petrol, sau cu multă pâine, sau cu mult aur, sau cu un pământ fertil?
Laptele și mierea erau așa de indispensabile încât să fie absolut necesare unui popor?
Despre ce lapte și ce miere vorbește Domnul Dumnezeu când le promite pământul Sfânt?
Una din semnificațiile cuvintelor:
-"unde curge lapte și miere"
- miere care provine din fructe nu mierea alibinelor) este abundența și belșugul țării, până acolo încât turmele să dea lapte și pomii să-și dea rodul într-un fel miraculos.
O altă semnificație întâlnită și în istoria ebraică este cu referire la înmulțirea poporului cu așa repeziciune încât femeile din Israel să alăpteze mereu iar poporul să fie plin de cunoștiința Cuvântului lui Dumnezeu,
Cuvânt care în repetate rânduri în Scripturi, este asemănat cu mierea.
Deci Israel avea să fie o țară în care poporul să poată să crească la număr și în cunoașterea Domnului Dumnezeu.
Eu cred că Domnul Dumnezeu a promis o țară unde să curgă lapte pentru cei care sunt hrăniți cu lapte, adică hrăniți cu învățături începătoare și unde să curgă mierea din rodul pe care îl aduc cei care sunt înrădăcinați în Dumnezeu.
El a promis o țară în care să se poată relaționa la fiecare la nivelul la care era.
Dacă prunc era, pentru respectivul să dea lapte din belșug și dacă era preocupat să aducă rod, atunci nu doar să dea rod, dar să dea un rod plin de miere, de cunoștiința Cuvântului Sfânt al Domnului Dumnezeu.
Din oricare perspectivă te-ai uita și oricare ar fi semnificația ”lapte și miere” cert este că abundența asta depindea deDomnul Dumnezeu și nu de țara în sine.
Lui Israel i s-a dat un pământ cu proprietăți miraculoase, un pământ legat de inima Domnului Dumnezeu, un pământ al cărui rod depindea doar de Dumnezeu.
În Psalmi 65:9-11 scrie
”Tu cercetezi pământul şi-i dai belşug, îl umpli de bogăţii, şi de râuri dumnezeieşti, pline cu apa. Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească: îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării, îl moi cu ploaia, şi-i binecuvântezi răsadul. Încununezi anul cu bunătăţile Tale, şi paşii Tăi varsă belşugul.”
Domnul Dumnezeu e Însăși Agricultorul lui Israel.
El stă să îi ude brazdele, să îi sfărme bulgării, să-l facă moale cu ploaia Lui și să-i binecuvinteze răsadul și dacă n-ar fi destul, EL veghează asupra lui...umblă palmă cu palmă tot Israelul ,iar unde mergpașii Domnului Dumnezeu dă rod.
Fă-mi Doamne Dumnezeule pământul ca laptele și mierea!
Eu vreau să-mi fie pământul umblat de Tine și pașii Tăi să reverse belșug în mine ...
-vreau să fiu un pământ binecuvântat care pentru că e Domnul Dumnezeu în mine să dau lapte celor care doar lapte pot să înghită și miere celor care pot să înghită miere și să știe oricine că pământul meu dă rod pentru că Domnul Dumnezeu îmi pășește pe pământul din care sunt făcut.
-binecuvântat să-I fie Numele în veci de veci!
