în totul eşti Domnul meu

În noua zi ce-al vremii ghem deşiră
Spre valea în care paşii ne zburdară,
Priveşte la cerul din tine albastru,
Tinut e pe umeri, Isus e pilastrul!

Linişte adâncă, adăpost de stele,
Răsfiră şi norii, veştede petale,
Lacrima se-aude picând în tăcere,
Dă-ţi iscălitura Celuia ce-ţi ce-ți cere

Te rog pentru cel ce mai plânge
Te rog pentru cel ce-a căzut
Făptura mea toată se frânge
O mână sunt, Doamne, de lut.

Mă pierd fără Tine, sunt mică
Frânturi de cuvinte-ecou
Se-ntorc din tăcere, mi-e frică
Ajuta-mă, Doamne din nou.

Iubirea mea urcă spre Tine şi creşte
Îşi scutură frunzele veştede somnul
De cade o floare o alta-nfloreşte
Că-n totul şi toate eşti Domnul.

De trece o vară e alta ce vine
Şi iarna din stele de-şi scutură somnul
Eu ştiu că şi iarna e parte din Tine
Şi-n toate şi-n totul eşti Domnul.