Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa

O femeie era măritată de mai mulți ani cu soțul ei, dar nu aveau copii. Soțul ei a decis să divorțeze de ea, așa că a mers pentru sfat la omul lui Dumnezeu.

Omul lui Dumnezeu i-a spus că așa cum au sărbătorit cu bucurie legătura lor atunci când s-au căsătorit, tot așa să celebreze cu bucurie și ruperea legăturii lor, adică divorțul.

Prin urmare, soțul pregăti un ospăț mare și, când era bucuria în toi, și-a chemat soția și i-a dat să aleagă din toată averea lui ce dorea ea să ia, și i-a promis că nu va refuza nimic.

Ce a făcut ea? L-a servit cu atât de mult vin încât el s-a îmbătat și s-a culcat pe pat. Ea a spus apoi servitorului ei să ia patul cu tot cu bărbatul ei adormit și să mute patul în casa tatălui ei, în dormitorul ei.

A doua zi dimineața, când s-a trezit în casa soției sale, bărbatul a întrebat-o de ce a fost adus acolo, oare n-a priceput femeia că el vrea să divorțeze de ea? Ea răspunse: „Nu mi-ai spus că pot lua tot ce vreau? Nu-mi doresc nici aur, nici argint, nici pietre prețioase, nici perle. Tot ce vreau eu ești tu. Tu ești tot ce-mi doresc.”

Când soțul a auzit acest lucru, el se îndrăgosti din nou de soția lui și o luă iarăși de soție ca și mai înainte. Și, după această întâmplare, Cel Sfânt, binecuvântat fie El, le-a dat și copii.

„Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei.”