Eu cânt-nălţător şi rarCântări de biruinţă,
Apoi mă întorc şi plâng amar
De-a vieţii neputiinţă,
De dragul, tatei ce-a murit…
Deşi s-a deschis mormantul
Şi trupul i s-a ofilit
Şi mă priveşte fericit.
Căci cu iubire a dăruit
Viaţă multora din har
Din al miresmei sfânt Calvar.
Şi pân-n al eternităţii prag,
Noi nu vorbeam niciunul -
Iubit ne-a fost, dar cald şi drag
În casă ne primea zâmbind,
Şi în inimi el ne dăruia
Prea sfinte legi în Domnul.
Şi-n vis aevea tot rămân
Să stau cu el de vorbă
Noi nu vorbeam niciunul -
Iubit ne-a fost, dar cald şi drag
În casă ne primea zâmbind,
Şi în inimi el ne dăruia
Prea sfinte legi în Domnul.
Şi-n vis aevea tot rămân
Să stau cu el de vorbă
Pe drumul vieţii l-aud spunând:
-Fii tare tu iubit copil
MEREU LA PAS CU DOMNUL!-
