Dumnezeul nostru este credincios şi nu-Şi va retrage făgăduinţa, nici nu-Şi va lăsa neîmplinite cuvintele, dar Lui îi place ca ai Săi să-L roage şi să-I amintească făgăduinţele Lui.
Acest fapt este pentru a le reînsufleţi nădejdea şi a le mări credinţa.
Cuvântul Sau l-a dat pentru noi şi nu pentru El.
Planul Său este hotărât şi nu are nevoie să I se aducă aminte ca să facă bine poporului Său.
Făgăduinţa de faţă este pentru a ne îmbărbăta, a ne hotărî, a ne sprijini pe ea şi a-I spune: „Tu ai zis".
„Desigur că-ţi voi face bine", este miezul harului Domnului.El ne va face un bine real, trainic, nimic decât bine, şi tot felul de bine, chiar acela de a ne face sfinţi; aşa că ne va trata ca pe nişte sfinţi atâta timp cât suntem pe pământ.
În curând ne va lua să fim cu Domnul Isus şi cu toţi aleşii Săi; nu este acesta supremul bine?
Cu această făgăduinţă în inimile noastre, să nu ne fie frică de mânia lui Esau (a lumii musulmane)
sau de a oricui altuia.Daca Domnul ne face bine, cine va putea să ne facă rău?