vineri, 8 iunie 2012

.Calea cea bună

Viaţa poate fi asemănată cu o cale.
Fiecare dintre noi alegem pe ce cale vrem să păşim fiindcă sunt mai multe căi de parcurgere a vieţii.
Nu sunt mai mult de două căi,cea bună şi cea rea.
Avem libertatea de a alege pe care dintre ele vrem să o urmăm.
Calea cea bună înseamnă a-L urma pe Dumnezeu,a te lăsa călăuzit de El la orice pas şi nu doar într-o decizie mai importantă sau doar când ai nevoie.
Când alegem calea pe care vrem să mergem,alegem tot ce ţine de ea,necondiţionat de ceea ce credem despre ea.
Aici nu mai intră că nu vrei să faci aia pentru că tu deja ţi-ai ales stăpânul,deci deciziile pe care le vei lua nu vor în totalitate ale tale.
Când Îl alegem pe Dumnezeu în viaţa noastră nu vom avea parte de întâmplări bruşte şi dure fiindcă Dumnezeu e unul blând.
El ne-a creat şi ai Lui suntem,orice facem sau şi dacă fugim de El tot nu ne vom putea ascunde fiindcă El este acela care trăieşte în noi,fie că vrem fie că nu ne pasă.
La finalul vieţii noastre tot El va decide unde ne vom petrece veşnicia,iar viaţa trăită pe pământ va da verdictul final.
Nu alege să mergi pe calea cea rea care este plină de plăcerile acestei lumi murdare deoarece nu vei găsi plăcere în ea,şi vei simţi că ceva în tine este gol.
Locul în care trebuie să locuiască Dumnezeu este inima ta,iar acel loc nu poate fi umplut cu nimic lumesc
.Probabil că deja ai văzut asta,tu suflete care nu L-ai cunoscut.
Nu este îndeajuns să ştii Crezul şi Tatăl Nostru ca să-L cunoşti cu adevărat.
Locuieşte cu adevărat El în viaţa,gândurile,sentimentele,deciziile,ideile şi calea ta?