Cat era de-albastru! Acum, e gri mereu…
Ceata tot se lasa, nu mai pot vedea
Caut o speranta pentru viata mea…
Este intuneric, dar afara-i zi
Cred ca numai eu asta pot simti…
E o lupta dura, bezna-i tot mai grea
Nu mai vad lumina pe cararea mea
Nu mai privesc Cerul caci m-am resemnat
Parca sunt in lanturi, parca sunt legat…
Stau intr-un ungher, durerea ma apasa
Parca nicaieri nu ma simt acasa…
Privirea-mi este oarba, vad numai umbre gri
Vreau sa vad culoare, ce mult mi-as mai dori
Aud doar voci straine, nu le recunosc
Vor sa ma atraga din ce in ce mai jos…
Doar o mica raza, o mica licarire
Palpaie firava aproape de pieire…
Ma cufund in mine, atat mi-a mai ramas
Raza de speranta, sa te stingi nu te las!…
Daca te vei stinge, odata cu tine
Se va stinge viata-mi plina de suspine…
Este prea devreme ca sa merg spre Cer
Cred ca n-am facut tot ce-ar fi vrut El…
Vreau sa te pastrez raza de speranta
Uita-te la mine caci merg pe langa viata…
Tu mi-ai mai ramas, esti singura dulceată
Printre atatea lacrimi si grijuri ce m-apasa…
Speranta se-aprinde! Caci i-am dat puteri…
Indoiala fuge, dispar si norii grei,
Se risipeste ceata, incep acum sa vad
In sfarsit si Cerul e albastru tot
Fac liniste-adanca in sufletul meu,
Alung ce m-apasa, chiar de este greu
Speranta mi-a dat un prieten de nadejde
Este chiar credinta, ea insasi e nadejde…
Speranta, nadejdea, si credinta pura
Mi-au dat inca odata o invatatura
Si mi-au spus asa: Nu te vom parasi!
Iti vom fi alaturi, chiar de nu vei sti
Vom fi langa tine, ne-ncetat, mereu!
Dragoste iubire, va fi in jurul tau
Ele niciodata, nicicand nu vor pieri
Speranta, iubirea, mereu vor dainui…
Nu inceta sa crezi, nu inceta sa lupti
Nu inceta nicicand pe Domnul sa-L asculti
Nu inceta o clipa… chiar de este greu
Totul va fi bine langa Dumnezeu!
