O, cine-i ca Tine Isus, Domnul
meu,
În tină să-mi numere paşii,
Să-mi dea izbăvire din ceasul cel
greu,
Când
toţi sunt departe şi-n luptă-s doar eu,
Pierzarea căutându-mi vrăjmaşii?
O, cine-i ca Tine să-mi dea adăpost
Când veşti nemiloase răsună?
Şi cine cunoaşte în toate un
rost,
Putând să alunge de parcă n-au
fost
Toţi norii temuţi ce se-adună?
O, cine-i ca Tine, Părinte iubit,
Să schimbe tristeţea-n cântare,
Suspinul amar într-un râs fericit
Şi vasul murdar într-un vas strălucit?
O, cine-i ca Tine de mare?
O, cine-i ca Tine, milos,
iubitor,
Bogat în iertare deplină?
O, cine-i ca Tine, preascump
Salvator,
Să dea mântuirea la cel muritor
Primindu-l în slava divină?
O, cine-i ca Tine, frumos,
minunat,
Puternic, viteaz, plin de viaţă?
Şi cine-i în glorii ca Tine-mbrăcat,
Stăpân, Domn şi Rege, al păcii-mpărat,
Luceafăr din zori, dimineaţă?
Nu-i nimeni ca Tine, Preasfânt
Dumnezeu,
A Ta este slava, mărirea!
Te laud şi-Ţi cânt fericită mereu
Căci eu sunt a Ta şi că Tu eşti
al meu,
Unindu-ne veşnic iubirea.
