In causul unei palme
Un baiat strangea o floare
Mana se facu un pumn
Cu un chip de-amenintare.
Iar apoi intreg parfumul
Se desprinse de petale
Si precum lamaia stoarsa
Picura pe maini la vale.
Poate tot asa si tie
Un copil cu mana tare
Ti-a prins floarea sufleteasca
Si-a zdrobito-n nepasare.
Sau, poate-ncercarea vietii
Ca-ntr-o menghina te-a prins
Si ti-a supt intreg parfumul
Pana ai cazut invins.
Astazi daca esti cazut
Sangerand la colt de strada
Daca toti nepasatori
Fac in jurul tau parada,
Nu uita, mai sus de stele
Este-un Dumnezeu etern
Ce trimite iarna fulgii
Pe pamant de se astern.
Nu te teme-n valuri aspre,
Nu te teme c-ai sa pieri
Dumnezeu, gerul transforma
In eterne primaveri.
Cat ai fi tu de zdrobita
Floare dulce de pamant
Dumnezeu pe portativ
Iar aseaza vesel cant.
Nu privi doar mana rece
Ce ti-a stors toata puterea
Chirurgia cea cereasca
Poate extirpa durerea.
Lasa sufletul tau floare
Alta Mana sa-l cuprinda
Ca-ntr-o fila pe petale
Sa iti scrie-acum izbânda!
