vineri, 17 iunie 2016

Am ales să aştept

Am ales să aştept.
-nu pentru că vreau, dar pentru că nu ştiu ce altceva mai bun să fac. 
Am să aştept să-mi crească aripi să-mi pot înălţa fiinţa deasupra indiferenţei unei lumi ce nu-mi aparţine.
M-am săturat să fiu aruncat în ţărână doar pentru că nu-s a lor, doar pentru ca am ales să nu fiu a lor...
-am să aştept ca Mâna Divinului să potolească furtuna din mine şi să umple razboiul meu cu pace.
 Am să aştept să mor puţin câte puţin, până când nimic din firea-mi nenorocită nu va mai rămânea în mine, până când Cerescul mă va umple iar.
Am să aştept să-mi îmbrăţişez veşnicia!
Am să aştept să-mi fie ruinate toate visurile, ca astfel să fac loc pentru visul si Planul Lui pentru mine.
Am să aştept până când în mine va lua formă Visul Lui.
am să aştept ca Lumina să-mi cureţe inima stricată de iluzii.
Am  să aştept ca Lumina să-mi vindece inima îmbolnavită de lumesc.