Pentruce m'ai părăsit, şi pentruce Te depărtezi fără să-mi ajuţi şi fără s'asculţi plîngerile mele?
Cine va putea să se suie la muntele Domnului?
Cine se va ridica pînă la locul Lui cel Sfînt?
Cine este acest imparat al slavei?
Cine este omul, care se teme de Domnul?
Domnul este lumina şi mîntuirea mea: de cine să mă tem?
Domnul este sprijinitorul vieţii mele: de cine să-mi fie frică?
Ce vei cîştiga dacă-mi verşi sîngele, şi mă pogori în groapă?
Poate să Te laude ţărîna?
Poate ea să vestească credincioşia Ta?
Cine este omul, care doreşte viaţa, şi vrea să aibă parte de zile fericite?
Cînd va muri?
Cînd îi va pieri numele?
cînd mă voi duce şi mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?
Unde este Dumnezeul tău?
Pentruce mă uiţi?
Pentruce trebuie să umblu plin de întristare, supt apăsarea vrăjmaşului?
Pentruce te mîhneşti, suflete, şi gemi înlăuntrul meu?
Tu eşti Dumnezeul, care mă ocroteşte: pentruce mă lepezi?
Pentruce trebuie să umblu plin de întristare, supt apăsarea vrăjmaşului?
Pentruce dormi, Doamne?
Pentruce -ţi ascunzi Faţa?
Pentruce uiţi de nenorocirea şi apăsarea noastră?
Pentru ce să mă tem în zilele nenorocirii, cînd mă înconjoară nelegiuirea protivnicilor mei?
Oare mănînc Eu carnea taurilor?
Oare beau Eu sîngele ţapilor?
Ce tot înşiri tu legile Mele, şi ai în gură legămîntul Meu, cînd tu urăşti mustrările, şi arunci cuvintele Mele înapoia ta?
