Domnul Dumnezeu este tăria mea

M-am dus la locul meu de strajă, şi stăteam pe turn ca să veghez şi să văd ce are să-mi spună Domnul, şi ce-mi va răspunde la plângerea mea
. Noi am ramas urcind spre culme,
 Calvarul si mai greu de-acum,
 Cind voi va-ntoarceti in cetate
 Si singuri ne lasati in drum…
 De-acum amestecati in ceata
 De carturari si farisei,
Veti cere rastignirea noastra,
Ne veti lovi si voi cu ei
. Nu va putem urma cararea
 Pe care v-ati intors ‘napoi,
Desi ne-ati dus atitea lacrimi
Si-atitea amintiri cu voi…
 Simti-vom de sub greul crucii
Cind biciuiti vom fi cumplit;
Si sti-vom dintre mii de bice
 Ca-i “frate” cel ce ne-a lovit.
 Cunoaste-vom din mii de buze
 Pe-a “fratelui” ce ne-a scuipat;
 Din mii de cuie vom cunoaste
 Cind mina “fratelui” a dat.
 Si vom intoarce-n alta parte
 Obrazu-nsingerat si strins,
 Vom inghiti in noi durerea
 Si nu ne veti vedea c-am plins.
 Dar cind vom fi intinsi pe cruce
 De voi, pe care v-am iubit,
V-ancepe vesnicia noastra
 Caci ceasul vostru s-a sfirsit.
 Suim si grea e crucea-n spate
Rabdam si geme plinsu-n noi,

Ne doare despărţirea voastră
 Dar nu ne-ntoarcem inapoi!
 (traian dorz)