joi, 10 iunie 2010

interesanta forţă de atracţie a iubirii...

Iubirea este o metoda exceptionala de a ne completa pe noi insineDaca vom fi atenti, vom constata faptul ca de fiecare data cand iubim o alta fiinta umana, noi de fapt avem ceva de invatat, de asimilat de la acea fiinta. Daca iubim un om inteligent, inseamna ca este necesar ca noi sa asimilam inteligenta. Daca iubim o persoana sensibila si afectuoasa, inseamna ca este necesar sa invatam acea sensibilitate si afectiune. Intotdeauna iubirea aduce ceva nou, minunat si necesar in fiinta noastra.
Exista o mare varietate de calitati umane si ar trebui sa fim extrem de orgoliosi sa credem ca nu mai avem nici o calitate de asimilat de la cei din jur. In legatura cu aceasta asimilare, iubirea mai face posibil un alt miracol: chiar daca o alta fiinta umana este imperfecta, avand si ea defectele sale, in momentul in care iubim cu adevarat, vom intra in mod natural in rezonanta doar cu aspectele sale benefice si le vom prelua doar pe acestea in structura noastra. De exemplu, daca doua fiinte se casatoresc doar din interes, fara sa se iubeasca, si una dintre aceste fiinte este foarte lacoma si zgarcita, dupa un anumit timp si cealalta fiinta va avea tendinta sa devina la fel, in virtutea legii rezonantei. Daca in schimb iubim cu adevarat o persoana, atunci nu vom mai fi in pericol sa asimilam energii negative de la aceasta, ci prin raportarea a tot ceea ce este mai frumos in ea, vom primi de la acea fiinta doar aspecte care tin de natura ei spirituala, divina, care se afla dincolo de defectele ei de suprafata.