luni, 7 iunie 2010

şi totuşi iubirea...

Una dintre cele mai induiosatoare nevoi ale omului contemporan este nevoia de iubire. Desi iubirea este considerata de unii oameni doar un domeniu al poetilor, al indragostitilor sau al sufletelor caritabile, o privire mai atenta ne reveleaza faptul ca putine forte din Univers actioneaza cu o intensitate si o eficienta asa de mare precum o face iubirea. Pe cat pare de imateriala si intangibila simturilor noastre, pe atat iubirea se manifesta ca o energie coplesitoare, irezistibila si careia i se supune orice altceva in Creatie. Poate tocmai de aceea a fost numita, pe drept cuvant, in toate marile religii ca fiind energia suprema a lui Dumnezeu.
Cand Iisus a fost intrebat ”Invatatorule, care porunca este mai mare in Lege?”,a raspuns: ”Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau. Aceasta este marea si intaia porunca. Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.