miercuri, 5 ianuarie 2011

de ce biserica?

Biblia ne spune că avem nevoie să mergem la biserică în mod constant pentru a ne închina lui Dumnezeu împreună cu alţi credinciosi si pentru a primi învăţătură din Cuvântul Său în scopul cresterii noastre spirituale (Fapt. Ap. 2:42; Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii, şi în rugăciuni. Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie. Evrei 10:25). Biserica este locul unde credinciosii îsi pot arăta dragostea unul faţă de celălalt (1 Ioan4:12) Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi, şi dragostea Lui a ajuns desăvârşită în noi., unde se pot încuraja reciproc (Evrei 3:13) Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice: „Astăzi”, pentru ca nici unul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului., unde se pot “veghea” reciproc(Evrei 10:24) Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune., unde se pot sluji reciproc (Gal. 5:13) Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la slobozenie. Numai, nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pământească, ci slujiţi-vă unii altora în dragoste. unde se pot învăţa reciproc(Rom. 15:14) În ce vă priveşte pe voi, fraţilor, eu însumi sunt încredinţat că sunteţi plini de bunătate, plini şi de orice fel de cunoştinţă, şi astfel sunteţi în stare să vă sfătuiţi unii pe alţii ., unde se pot cinsti unul pe celălat (Rom. 12:10) Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească. În cinste, fiecare să dea întâietate altuia., unde îsi pot arăta reciproc bunătatea si compasiunea (Efes.4:32) Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos., Atunci când o persoană se încrede în Isus Hristos primind mântuirea, acea persoană devine membru al Trupului lui Hristos (1 Corint. 12:27). Pentru ca un trup să funcţioneze adecvat, este nevoie ca toate“membrele” acelui trup să existe si să funcţioneze (1 Corint. 12:14-20) Voi sunteţi trupul lui Hristos, şi fiecare, în parte, mădularele lui.. Altfel, un credincios nu va ajunge niciodată la maturitate spirituală fără ajutorul si încurajarea celorlalţi credinciosi (1 Corint.12:21-26) Ochiul nu poate zice mâinii: „N-am trebuinţă de tine”; nici capul nu poate zice picioarelor: „N-am trebuinţă de voi.”Ba mai mult, mădularele trupului, care par mai slabe, sunt de neapărată trebuinţă.Şi părţile trupului, care par vrednice de mai puţină cinste, le îmbrăcăm cu mai multă podoabă. Aşa că părţile mai puţin frumoase ale trupului nostru capătă mai multă frumuseţe, pe când cele frumoase n-au nevoie să fie împodobite. Dumnezeu a întocmit trupul în aşa fel ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste pentru ca să nu fie nici o dezbinare în trup: ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele. Şi dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă este preţuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el. Voi sunteţi trupul lui Hristos, şi fiecare, în parte, mădularele lui.. Acestea sunt motivele principale pentru care frecventarea regulată,participarea si părtăsia în cadrul bisericii trebuie să fie prezente în viaţa credinciosului.Participarea săptămână de săptămână la serviciile bisericii este o obligaţie pentru credinciosi. O persoană care si-a pus credinţa în Hristos pentru mântuire ar trebui să aibă dorinţa de a se închina cât mai des lui Dumnezeu, de a primi învăţătură din Cuvântul Său si de a avea părtăsie cu ceilalţi credinciosi. Nu de puţine ori am venit la Domnul Cristos cu necazurile noastre, cu poverile si cu apăsările noastre ca să le aducem înaintea lui Dumnezeu. Uneori erau atât de grele, încât nici măcar nu le puteam duce singuri, si atunci am cerut ajutor fraţilor si surorilor, care ne-au sprijinit cu rugăciunea lor si Dumnezeu a ascultat, a izbăvit si a eliberat- Am venit unii dintre noi cu sufletul sau cu trupul bolnav la Domnul Isus ..... Puţina noastră credinţă ne făcea să gândim că nu mai este leac pentru noi. Dar Dumnezeu, în bunătatea sa, a făcut să vedem aici cum încolţeste vindecarea sa pentru noi, purtând grijă de neputinţele noastre si arătându-ne că puterea Sa este manifestată si între noi ca si între crestinii primelor veacuri. Ne-a dat har în rugăciune, har în cântare, har în predicare, har în dărnicie, har în lucrare, har în toate. Putem să măsurăm noi astăzi si oriunde ne uităm în jurul nostru căt har şi binecuvântări am primit de la Domnul nostru? Găsim numai si numai har. Har felurit. Har după har… Fie inimile noastre mulţumitoare de tot ce avem şi ni s-a dăruit prin Isus Cristos Domnul nostru! -Maranata!