Dimineața
Se ia un psalm și un capitol din evanghelii. Se citesc pe îndelete, pe stomacul minții gol, amândouă felurile tocate mărunt prin meditație. O măsură de sare a legământului trebuie adăugată înțelegerii, ca nimic din ce se mănâncă să nu fie considerat altceva decât un Har.
Atmosfera de tămâie face bine digestiei spirituale, de aceea e bine ca masa să se ia în atmosferă de rugăciune cu referire la cele citite(mâncate).
Grijă mare să nu se ia dulciuri după mâncare, miere sau Doamne-ferește aluat(fățărnicie). Nici după masă, nici între mese, nici la mese.
La amiază
E masa principală a zilei, stomacul minții poate duce greul, de aceea se iau un capitol din cărțile lui Moise și un capitol din Epistole sau Apocalipsa. Se iau cu ierburile mare și aromate ale amintirilor păcatelor și stărilor din care ne-a scos Dumnezeu, ca să nu ne îngânfăm prin îndreptățire proprie. Se toacă mărunt și se pun la fiert în oala minții.
Aprindem focul ca Ieremia (”pe când meditam focul s-a aprins”) până dă în clocot și spunem ca David: ”cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în inimă” apoi dăm focul meditației la mic și ținem mâncarea fiebinte, pentru a împlini ceea ce ne îndemna Pavel: ”în Duh fiți fiebinți” și să nu fim căldicei, să nu pățim cum spunea Domnul prin Ioan: ”am să te vărs din gura Mea”. Două capitole e cam puțin dacă avem musafiri, de aceea porția se poate mări să fie destul de dat și la alții, după nevoi.
Seara
Cămara Cuvântului are multe feluri de hrană(pâine) de aceea să luăm seara un capitol din istorii(Samuel, Împărați, Cronici) și neapărat un capitol din prooroci. Se gătesc după gust și plăcere, ca mai sus, cu observația că hrana din prooroci e fără gust dacă nu se fierbe bine-bine și mult. Stelele ce răsar ne amintesc de lumnița din loc întunecos iar pilda și răbdarea proorocilor ne mângâie amintirea necazurilor zilei și ne umplu de nădejde.
Să mâncăm ”după rânduieli”, să avem tot timpul pregătit să dăm și la alții, să nu punem miere și aluat și să nu lăsăm fără sare.
Dacă avem aceste lucruri în noi, mintea va avea ce măcina din plin și omul dinăuntru se va întări.
Rețeta de mai sus este una minimală, se poate modifica după gust și plăceri dar atenție: dacă se reduce porția, să nu uităm că oala minții nu poate fierbe goală, cineva, ceva va pune acolo și mirosul o să fie altul. Mai bine să punem noi primii și să ținem pe foc. Nici măcar Satana nu-și bagă nasul unde nu-i fierbe oala.
Mărit să fie Domnul!
