marți, 13 august 2013

Frumusetea-i o podoaba!

Frumusetea-i o podoaba!
 E un dar ,e un mister 
Dar nu care e pe fata, 
Ci care e-n caracter
Frumusetea-adevarata 
Nu sta-n haine si-n vesmant, 
Sta intr-o minte curata 
In purtare si-n cuvant.
Purtarea sau mintea buna 
Si un caracter curat 
Il face pe om sa fie 
Frumos cu adevarat.
Frumusetea-ntelepciunii 
Cand se-aduna fir cu fir 
E mai scumpa ca argintul 
Si ca aurul din fir.
Se poate sa fiI la haine 
Sau la chip foarte frumos. 
Dar in cap daca nu-i minte 
n-o sa ia nici un folos.
O purtare cuviincioasa 
Un cuvant ,un lucru bun 
Fara vorba mincinoasa 
Adevarul doar de-l spun. 
Cel ce vrea ca-n asta lume 
Sa fie cel mai frumos
 Sa inspire pe-a lui fata 
Chipul Domnului Hristos!!
Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; 
a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, 
măcar că omul nu poate cuprinde,
 de la început până la sfârşit, 
lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.