Unde-aş fugi să nu pot fi ajuns.
Sunt singur, e noapte ,vin să mă ruine
Nelegiuri cu câte te-am străpuns.
De faţa Ta nimic nu mă ascunde,
Oriunde cer azil sunt prigonit.
Oceanul nu are îndestule unde
Să-mi dea odihna nemarturisit.
Nici lacrimile nu mă mai încearcă,
De teama Ta şi ele-au amuţit.
Pounca-ai pus în toate să mă-ntoarcă,
Să mă predea unde te-am pângarit.
Stiu ca o faci din mila Ta cea mare,
Ce nu îti dă odihna să mă uiţi.
Sa-mi treacă zilele fără lucrare
Cu faţa Ta de-acuma mă confrunt.
Să mă predea unde te-am pângarit.
Stiu ca o faci din mila Ta cea mare,
Ce nu îti dă odihna să mă uiţi.
Sa-mi treacă zilele fără lucrare
Cu faţa Ta de-acuma mă confrunt.
