Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile..

Obişnuiţi să privim lucrurile dintr-o singură perspectivă, cea a satisfacţie şi a consecinţei favorabile imediate, obişnuită la rândul meu să văd lucrurile plan, fără să realizez că El priveşte viaţa mea dintr-o perspectivă tridimensională, Nemulţumirea era cea mereu instalată pe loc de cinste şi reflectată atât de clar prin atitudinea şi acţiunile mele.

 Şi ce se întâmpla cu lucrurile ce lucrează spre binele acelor ce-L iubesc?

 Priveam uneori cu suspiciune la Adevărul ce se plasa inevitabil în calea Nemulţumirii, şi mă regăseam mormăind ceva despre existenţa unor excepţii de la regulă.

Problema era undeva la colţ, unde încercam să înghesui nişte planuri „mai bune”, în faţa planurilor lui Dumnezeu şi într-un final mă întâlneam tot cu Nemulţumirea, ce mă aştepta cuminte, ca de fiecare dată. 

Trebuia să o fac cumva să plece, chiar dacă mi-era greu să mă desprind de compania ei şi de acel zâmbet „cald” de auto-victimizare.

Cum puteam totuşi să fiu mulţumitoare pentru toate lucrurile? Trebuia să-mi instalez Încrederea, asta era cert, undeva, să se mute la cineva, sau ceva. În oameni?

 În lucruri? 

Sau, probabil în aptitudinile mele?

 Nimic nu era suficient de sigur. 

Lăsând la o parte calculele, presupunerile mele, predicţiile şi viziunea mea limitată, am permis dragostei Lui să mă asigure de faptul că şovăiala nu mă făcea decât să stagnez caraghios în faţa garanţiei că Dumnezeu ştia cel mai bine să-mi poarte de grijă.

Atitudinea de mulţumire şi laudă pentru orice ar fi venit în viaţa mea, nu este altceva decât încredinţarea că El conduce corabia mea, prin apele învolburate pe care le numai El le cunoaşte. 

Îi mulţumesc pentru valurile înalte, de care mă ocrotea atunci când ţineam ochii strâns închişi neştiind încotro mă voi îndrepta şi de binecuvântările pe care El le revarsă în viaţa mea. 

Îi mulţumesc că nu am de ce să mă înspăimânt şi că viaţa mea nu se transformă într-o epavă cu fiecare talaz pe care-l înfruntă, ci într-un vas gata să navigheze cât mai departe pentru slava Lui.

„Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu cu privire la voi, în Isus Cristos” (1 Tesaloniceni 5:18)