Ce a vrut să spună Hristos prin “nu
judecaţi ca să nu fiţi judecaţi”? Să luăm în considerare contextul imediat al
cuvintelor lui Isus: “să nu daţi câinilor lucrurile sfinte şi să nu aruncaţi
mărgăritarele voastre înaintea porcilor”. Cum am putea urma aceste instrucţiuni
dacă nu am învăţat să îi recunoaştem pe câini şi porci?
Apoi, să ne uităm la contextul mai larg: “Păziţi-vă de
proorocii mincinoşi”. Cum ne-am putea păzi de profeţii mincinoşi dacă nu i-am
putea identifica mai întâi? Se presupune că trebuie să căutăm anumite smene
distinctive ale acestor profeţi mincinoşi, pentru ca mai apoi să-i putem evita.
1. Umilinţă nu superioritate (Matei 7:3-4)
Fariseii erau foarte critici şi erau dispuşi să creadă
tot ce e mai rău despre alţii. Din păcate, trebuie să spunem că erau încântaţi
să descopere greşelile pe care le căutau.
Cu cât îi cunoşti mai bine îţi vei da seama că nu-i
pasă deloc de adevăr. Dacă i-ar păsa, ar scoate mai întâi bârna din ochiul său!
Martyn Lloyd-Jones spunea: “dacă cineva pretinde că tot ce îl interează este
neprihănirea şi adevărul şi nu are nimic personal cu nimeni, atunci va fi la
fel de critic în privinţa sa cum este şi în privinţa altora”.
Nu avem dreptul să-i judecăm pe alţii până când nu
suntem dispuşi să admitem adevărul despre noi înşine. Cu cât suntem mai umili,
cu atât mai multă îndurare le vom arăta altora. Cei care au avut parte de
îndurare vor arăta îndurare.
2. Fapte, nu presupuneri (1 Timotei 5:19)
Unii cred că ei au dreptul să “citească printre
rânduri” şi să tragă concluzii bazate pe intuiţia lor, pe nişte indicii slabe
sau pe nişte dorinţe anterioare.
În calitate de fiinţe umane, noi suntem limitaţi
întotdeauna de cunoaşterea noastră. Ne este imposibil să ştim tot despre toate.
Însă trebuie să ne ferim de nişte judecăţi pripite prin adunarea de date,
punerea unor întrebări şi căutarea unor martori corespunzători.
