Pietre vii

Nestemate-n lumea vasta
Stau ascunse in tarana;
Ele sant a vietii casta
Si a stricaciunii, frana!...

Temelii de pietre rare
Cu podoabe vii de iaspis!
Ca lumina orbitoare
Din eternul Paradis.

Cu safire si topaze
Peste ziduri de rubine,
Cu-ametiste printre vaze
Ce-s atinse chiar de mine…

Porti de piatra stravezie
Printre ziduri de iacint,
Stau deschise-n frenezie
Ca sa intri prin Cuvant.

Si in curtea de afara
Si pe-Altarul tamaierii,
De cu zori si pana-n seara
Este slujba Invierii !

Poarta oilor, deschisa
Peste veacuri de-ndurare,
Avea pus sus pe cornisa
Bratul Domnului – cel tare !

Printre pietre sangerande
Curge Sangele iertarii,
Viata-n suflete plapande
Creste-n Harul Indurarii !

Raza calda de sub soare
Printre pietre de sub glie,
Se strecoara iubitoare
Ca Natura s-o renvie.

Si-n cerescul Templu, vesnic,
Slava Domnului pluteste!
Ca si soarele cel pasnic
Pe pamantul ce rodeste.

Se ridica-ncet Cladirea
Ce Cuvantul o zideste !
Pietre vii sant in zidirea
Ce Hristos o construieste !