marți, 28 iulie 2009

Iertarea ...pasi de indeplinit .. "Isus i-a zis: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte."

,,Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, până va plăti tot ce datora.Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.”

Al doilea pas: Respectarea fermă a hotărârii. Însă cu aceasta problema nu s-a rezolvat. O simplă hotărâre nu aduce împlinirea . Inima mea plină de mânie, de amărăciune şi de dorinţa răzbunării nu a făcut nimic pentru a aduce dreptatea sau vindecarea – dimpotrivă, în cele din urmă m-ar fi distrus spiritual, sufleteşte şi fizic. În Matei 18 vedem că şi ucenicii au avut probleme din cauza celor spuse de Domnul Isus pe această temă. Petru L-a întrebat pe Domnul Isus: „Doamne, de câte ori să-l iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? De şapte ori?" Această ofertă a lui Petru întrecea deja cu mult aşteptările normale. După regulile vechi-testamentale, răzbunarea se limita la „ochi pentru ochi". Rabinii din vremea Domnului Isus susţineau că trebuie să ierţi de cel mult trei ori aceeaşi greşeală. Petru oferise o iertare de şapte ori – dar răspunsul Domnului Isus a fost „de şaptezeci de ori câte şapte", extinzând astfel numărul la infinit. Îndurarea lui Dumnezeu pretinde ca iertarea să fie acordată de fiecare dată din nou pentru fiecare fărădelege. Pentru mine, cele „şaptezeci de ori câte şapte" pretinse de Domnul Isus însemnau că trebuia să mă deicd să iert de fiecare dată când simţeam un nou val de mânie în mine Recunoaşteţi faptul că încă nu aţi iertat persoana care v-a greşit. Fiţi sinceri cu dumneavoastră şi înaintea lui Dumnezeu.Recunoaşteţi înaintea lui Dumnezeu că lipsa disponibilităţii de a ierta este un păcat. Bazaţi-vă pe promisiunea Lui de a vă curăţa de acest păcat. Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire. (1 Ioan 1:9). Există momente în care mânia pare logică sau chiar îndreptăţită, dar dacă nu o recunoaştem şi nu o regretăm, ci ajungem la dorinţa de răzbunare, ea devine păcat şi ne distruge omul din lăuntru. Luaţi conştient hotărârea de a ierta. Iertarea este un act de voinţă, şi nu un sentiment. Ne putem baza pe faptul că Dumnezeu ne va da puterea necesară, dar de îndată ce ne-am decis să facem acest pas. Reţineţi un lucru: iertarea poate fi un proces mai lung şi s-ar putea să fie necesar ca în diferitele etape ale iertării să fiţi pregătiti să iertaţi din nou.

2.- Rugaţi-L pe Dumnezeu să vă schimbe sentimentele şi să vă ajute să-l eliberaţi din lanţurile gândurilor dumneavoastră pe cel care v-a greşit.