marți, 28 iulie 2009

Iertarea ...pasi de indeplinit -binecuvantati...

Al treilea pas: binecuvântarea duşmanilor

Timp indelungat am încercat să iert pas cu pas. Aveam sentimentul că îndeplinesc tot ce aşteaptă Dumnezeu de la mine – să iert de „şaptezeci de ori câte şapte". Însă călătoria iertării nu s-a încheiat încă pentru mine.

Mă luptam cu semnificaţia versetului 9 din 1 Petru 3. Să nu întorc „rău pentru rău, nici ocară pentru ocară" - Aveam însă probleme cu a doua parte a versetului: „… dimpotrivă, binecuvântaţi, căci la aceasta aţi fost chemaţi: să moşteniţi binecuvântarea". Asta este prea de tot – să-l binecuvântez pe raufacator? Ce înseamnă, de fapt, să-l binecuvântez? Am descoperit că a binecuvânta înseamnă „a vorbi de bine pe cineva sau a-i adresa cuvinte bune". Nu puteam înţelege cum să vorbescbine despre acest om, dar Dumnezeu mi-a arătat cum să-i adresez cuvinte bune. Din Faptele Apostolilor 7:60„Doamne, nu le ţine în seamă păcatul acesta!” şi 1 Corinteni 4:12 "când suntem ocărâţi, binecuvântăm" am înţeles că binecuvântarea cuprinde rugăciunea activă şi mijlocirea pentru cel care m-a păgubit, pentru duşmanul meu.

Aşa am început sa ma rog si duupă un timp am fost în stare să iau legătura cu acel om. Ne-am programat o intalnire în care i-am spus că l-am iertat şi că dorinţa mea este ca să găsească iertare şi la Tatăl ceresc. În acest stadiu al călătoriei mele, iertarea atinsese punctul în care să-i pot adresa cuvinte bune. M-a costat multe lupte interioare să iau legătura cu el, însă eliberarea pe care am simţit-o după aceea a fost copleşitoare. De curând, Dumnezeu a pus în inima mea dorinţa de a lua legătura cu familia lor pentruca şi ei să aibă parte de vindecare şi speranţă. Aceasta este fapta iertării mele – binecuvântarea mea pentru omul care m-a rănit cel mai tare, dar pe care, după voia lui Dumnezeu, trebuie să-l iert.-Sunt convins că ceea ce, la prima vedere, pare o poruncă imposibil de îndeplinit – să-i iertăm pe toţi care ne greşesc( altfel)– relaţia mea cu alţi oameni ar fi avut de suferit. Mânia şi amărăciunea sunt ca un cancer care roade sufletul. Abia când am renunţat la „dreptul" meu de a ierta, abia atunci am avut parte de eliberare şi de vindecare din partea lui Dumnezeu. Nu este uşor să ierţi, dar preţul neiertării este mult prea mare – un preţ pe care nu mi-l pot permite. Chiar şi cuprins de tristeţe şi de durere vreau să urmez sfatul lui Dumnezeu din Efeseni 4:31-32: „Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Cristos". Aceasta este acum dorinţa cea mai mare a inimii mele. Acţionaţi împotriva sentimentelor dumneavoastră. O soluţie biblică pentru biruirea mâniei şi a amărăciunii constă în acţionarea împotriva propriilor sentimente negative.

3.-Aveţi puterea de a decide să-l trataţi cu dragoste şi bunăvoinţă pe cel pe care îl iertaţi. Chiar dacă un asemenea comportament nu este deloc în conformitate cu sentimentele pe care le aveţi, el corespunde totuşi într-u totul dorinţei dumneavoastră de a face voia lui Dumnezeu. Reacţia firească la duşmănie sau îndurerare este răzbunarea. Domnul Isus, însă, a reacţionat cu îndurare şi iertare. El ne îndeamnă să facem fapte ale iertării şi astfel să-l binecuvântăm pe cel pe care l-am iertat.

… ceea ce, la prima vedere, pare o poruncă imposibil de îndeplinit – să-i iertăm pe toţi care ne greşesc – este în realitate un dar minunat de la Dumnezeu spre binele nostru.