Când ești într-o astfel de stare, ultimul lucru de care ai nevoie este să fii înjugat,şi oricât ar fi de bun jugul și de ușoară sarcina care ți se dă,.....- ai fi un mare nemulţumit!!
. Totuși odihna la care cheamă Domnul Isus nu este una care este lipsită de orice activitate. Unii cred că dacă vin trudiți din lume după ce i-a muncit satana cum a vrut, când vin în Împărăția Domnului Dumnezeu vin să ocupe un scaun într-o încăpere odată sau de cel mult 3 ori pe săptămână, că doar ei sunt în ”odihna Domnului”.
Toți care vin la Domnul Isus vin pentru că sunt trudiți greu, înjugați cu un jug nepotrivit care le face rău, ce cară o sarcină mult prea grea pentru ei.
Vin la Domnul Isus să scape de jug, să scape de sarcină pentru că tot ce le rămâne în cap când aud chemarea lui Isus este cuvântul ”odihnă”.
Dar când ajung să aibă o relație cu Domnul Dumnezeu și văd că de fapt nu au scăpat de a fi înjugați și nici nu au scăpat de sarcini, atunci încep să-L perceapă pe Domnul Dumnezeu ca și Unul care se folosește de ei la fel ca și fostul stăpân.
Intră în depresii sub lozinca ”dar nu înțeleg ce face acum!” și refuză să mai iasă din ea cu anii.
Astfel de oameni sunt în așa stări pentru că nu au înțeles nimic din chemarea lui Dumnezeu.
Domnul Dumnezeu nu cheamă nicăieri pe nimeni să vină la leneveală, sau la o stare de meditație lăuntrică asupra sinelui și la un curs de îmbunătățire sufletească, El te cheamă ca să nu mai lucrezi pavându-ți drumul spre osândă veșnică, ci să vii să lucrezi pentru a zidi Împărăția Lui din care să fii parte.
Omul nu a fost creat să fie independent, ori lucrezi pentru Domnul Dumnezeu ori, lucrezi pentru cel rău.
Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, după ce aţi fost robi ai păcatului, aţi ascultat acum din inimă de dreptarul învăţăturii pe care aţi primit-o. Şi, prin chiar faptul că aţi fost izbăviţi de sub păcat, v-aţi făcut robi ai neprihănirii.
Nu ai multe opțiuni, singurele care ți s-au dat, singurele care ți-au fost puse înainte sunt viața și moartea, binele și răul.
Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta, iubind pe Domnul Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui şi lipindu-te de El: căci de aceasta atârnă viaţa ta şi lungimea zilelor tale. –Deuteronom 30:19-20
Dacă trăiești fără să-l alegi pe Domnul Dumnezeu crezând că astfel îți trăiești viața, dă-mi voie să te anunț că îți trăiești moartea. Nu ești deloc independent dacă nu alegi nimic. Prin faptul că nu-L alegi pe Domnul Dumnezeu, deja ți-ai ales stăpânul.
Dar dacă L-ai ales pe Domnul Dumnezeu și muncești pentu El dar munca pe care o faci te trudește, te extenuează, te termină, mă tem că nu Dumnezeu e Cel care te muncește. Munca pentru Domnul Dumnezeu este odihnă chiar dacă sunt termeni care aparent se contrazic. Dacă ești extenuat din cauza jugului lui Cristos, înțelege că nu e jugul Lui.
Dacă este scris că pot totul în Cristos care mă întărește, atunci înseamnă că mă întărește în așa fel încât munca pe care o fac îmi dă odihnă și împlinire nu extenuare fizică și psihică. Oboseala aceea care te îndeamnă să renunți la lucrurile Lui, oboseala care te face să-ți fie silă să mai faci ceva pentru Domnul Dumnezeu, oboseala aceea care te minte că ai crezut destul – mai bine dă-i pace; oboseala aceea care te face să stai ani la rândul pe același scaun într-o Biserică și nici nu mai știi ce cauți acolo, oboseala aceea care te cuprinde când deja crezi că ai auzit toate versetele din Scriptură, că știi toate cântecele și că nimic nu te mai încântă, astfel de oboseală nu e de la Domnul Dumnezeu. Domnul Dumnezeu nu împinge pe nimeni până acolo încât să spui:
-”le las pe toate, nu mai vreau nimic!”
Dacă te afli într-o astfel de stare ... roagă-L pe Cristos Domnul să-ți ia jugul care nu El ți l-a dat să-l porți și să te învețe să porți un jug care să-ți aducă odihnă sufletească.
