Rugăciunea

Rugaţi-vă întotdeauna, în toate împrejurările. Prin rugăciune ne exprimăm dependenţa de Dumnezeu. Neglijarea rugăciunii personale este calea sigură spre faliment total în viaţa unui creştin. Am urmărit drumul mai multor creştini. Am remarcat progresul şi succesul unora şi am deplâns eşecul altora. Într-o mare măsură aceste rezultate s-au potrivit cu stăruinţa sau neglijarea rugăciunii (Mat. 6:6). Începutul lucrării personale a Domnului a fost marcat de rugăciune (Luca 3:21). Lucrarea celor doisprezece a fost precedată de o noapte de rugăciune (Luca 6:12). Lucrarea puternica a lui Dumnezeu în Europa poate fi urmărită până la o întâlnire de rugăciune pe malul unui râu (Fapte 16:13). Ilie s-a rugat cu toată convingerea ca să nu plouă şi nu a fost ploaie timp de trei ani şi jumătate. S-a rugat din nou pentru ploaie şi a plouat (Iacov 5:17). Convertirea a 3000 de suflete a urmat unei întâlniri de rugăciune desfăşurată în zece zile (Fapte 1 şi 2).

Un om al rugăciunii poate ajunge la nişte rezultate măreţe; în timp ce slujitorul lipsit de rugăciune, chiar dacă este capabil, este lipsit de putere şi slab. Un om al rugăciunii are o putere extraordinară. În el însuşi este slab şi lipsit de apărare, dar prin rugăciune el poate să apeleze şi să se bizuie pe resursele Atotputernicului Dumnezeu. Începe şi termină fiecare zi cu Dumnezeu în rugăciune. Vorbeşte-I des. Vorbeşte-I în orice împrejurare. Dacă ai păcătuit, mărturiseşte-I imediat, nu aştepta niciodată. Fă-L pe Dumnezeu prietenul tău zilnic şi asigură-te că Îi spui orice se întamplă – bucuriile şi necazurile tale.