Eu cred că adevărul pe care ni s-a dat să-l cunoaştem despre numele lui Isus este aşa de simplu, încât pănă şi un copil ar putea sã-l înţeleagã.
Când aducem cererile noastre în numele lui Isus, trebuie să fim pe deplin convinşi că este întocmai ca şi cum Isus Însuşi l-ar ruga pe Tatăl.
Poate vă întrebaţi:
-”Dar cum ar putea acest lucru sã fie adevãrat?”
Daţi-mi voie să vă explic.
Noi ştim că Dumnezeu a iubit pe Fiul.
Noi ştim că Dumnezeu a iubit pe Fiul.
A vorbit cu Isus şi L-a învăţat în timpul şederii Lui pe pãmânt.
Şi Dumnezeu nu numai că a auzit dar a şi rãspuns fiecărei cereri pe care Fiul i-a fãcut-o.
Isus a mãrturisit aceasta, spunând, “El întotdeauna mă ascultă.”
Pe scurt, Tatăl niciodatã nu i-a respins Fiului vreo cerere.
Astãzi, toţi cei care se încred în Isus sunt îmbrãcaţi, ascunşi în Fiul.
Iar cerescul Tată ne primeşte la fel de îndeaproape, de intim, cum îl primeşte pe propriul Său Fiu.
Astãzi, toţi cei care se încred în Isus sunt îmbrãcaţi, ascunşi în Fiul.
Iar cerescul Tată ne primeşte la fel de îndeaproape, de intim, cum îl primeşte pe propriul Său Fiu.
De ce?
Din cauza unităţii noastre spirituale cu Hristos.
Prin moartea Sa la cruce şi prin învierea Sa, Isus ne-a fãcut una cu Tatăl.
“Ca şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis…ca ei să fie una, cum şi noi suntem una, – Eu în ei, şi Tu în Mine; – pentru ca ei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis, şi că i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine” (Ioan17:21–23).
Mai simplu spus, noi suntem acum rude, suntem o familie – suntem una cu Tatăl, şi cu Fiul.
Prin moartea Sa la cruce şi prin învierea Sa, Isus ne-a fãcut una cu Tatăl.
“Ca şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis…ca ei să fie una, cum şi noi suntem una, – Eu în ei, şi Tu în Mine; – pentru ca ei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis, şi că i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine” (Ioan17:21–23).
Mai simplu spus, noi suntem acum rude, suntem o familie – suntem una cu Tatăl, şi cu Fiul.
Noi am fost înfiaţi, cu drepturi depline de moştenire pe care le are orice copil.
Acesta înseamnă că toatã puterea şi resursele cerului ne-au fost nouã puse la dispoziţie, prin Christos.
Rugăciunea “în numele lui Isus” nu este o formulă.
Rugăciunea “în numele lui Isus” nu este o formulă.
Nu este o frază, o expresie a cărei putere stă în faptul că o rosteşti.
Puterea stă în credinţa că Isus i-a cauza, problema noastră, şi o susţine la Tatăl pe baza a ceea ce a făcut
El pentru noi, a meritului Său. El este Apărătorul, Avocatul nostru, el face solicitarea pentru noi.
El pentru noi, a meritului Său. El este Apărătorul, Avocatul nostru, el face solicitarea pentru noi.
Puterea constă în a ne încrede pe deplin că Dumnezeu niciodată nu Îl respinge pe Fiul Său propriu, iar noi suntem beneficiarii credincioşiei absolute a Fiului Său.
