Eu şi casa mea vom sluji Domnului

Fericirea: un soţ (soţie) care îşi iubeşte soţia (soţul) este fericit (fericită) dacă îşi vede soţul (soţia) fericit (fericită).

Supunerea: unui soţ (soţii) care îşi iubeşte soţia (soţul) nu îi este greu să se supună hotărârilor pe care amândoi le fac.

Răbdarea: în viaţa de familie soţul şi soţia petrec mult timp împreună.


Ei îşi descoperă defectele, stângăciile.


Răbdarea şi acoperirea acestora este o adevărată demonstraţie de iubire!


Părtăşia: bucuriile, suferinţele, timpul, etc. în viaţa de familie sunt comune soţului şi soţiei.

Consacrarea: planurile de familie şi obiectivele propuse nu sunt doar pentru unul din cei doi.


Creşterea familiei, construitul casei, asigurarea venitului în familie este o responsabilitate comună!

Credincioşia: Dumnezeu a rânduit pentru om o singură femeie şi pentru femeie un singur bărbat.


Fiecare şi-a ales partenerul sau îl va alege funcţie de principiile lui.


Odată ales trebuie să rămână unic (unică).


Iubirea adevărată nu înşeală!

Slujirea: lipsa regulată de la Biserică te conduce înspre frecventarea altor locuri.


Rugăciunea zilnică evitată te provoacă la alte practici.


Lipsa unui timp de citit în Biblie conduce la alte lecturi.


Cine iubeşte se roagă pentru persoana iubită!

Responsabilitatea omului căsătorit este să-L cinstească pe Dumnezeu şi să-şi cinstească tovarăşul de viaţă, să-I placă lui Dumnezeu şi să-i placă tovarăşului de viaţă, să se îngrijească de lucrurile lui Dumnezeu şi de lucrurile familiei.

„Cât despre mine, Eu şi casa mea vom sluji Domnului”.

leac din galaad

Un lucru pe care trebuie sa-l invete inca multe persoane este ca mergand pe o cale rea nu poti ajunge la o destinatie buna!

Dacă ai un berbec în Biserica, decât să lupţi cu el mai bine lucrează cu el.

Eu nu sunt niciodata jos, sunt fie sus…fie tocmai ma ridic!

Unii care se pretind in drum catre cer, traiesc de parca s-ar indrepta intr-o cu totul alta directie.

Pentru a fi cu adevarat in stare de ceva, abilitatea trebuie sa se insoteasca cu oportunitatea. 

Abilitatea fara ambitie este ca masina fara motor.

Multi oameni se indoiesc de ceea ce pot, dar foarte putini au dubii despre cat de importanti sunt!

Fa ce poti, fara sa te compari cu altii.

Daca absenta nu ti-ar fi simtita, sa stii ca nici prezenta ta nu conteaza.

Absenta este cel mai obisnuit leac pentru dragoste. 

Absenta si moartea sunt la fel, doar ca in moarte nu mai exista suferinta.

A privi inseamna un lucru,a vedea inseamna altul, a intelege inseamna un al treilea, a invata din ceea ce ai inteles inseamna o treapta mai sus,dar singurul lucru care conteaza in ultima instanta este ceea ce faci, ca rezultat al invataturilor pe care le-ai tras.

Lumea are nevoie de oameni care pot infaptui ceva, nu de cei ce stiu sa explice foarte convingator de ce au stat degeaba.

Toata omenirea poate fi impartita in trei categorii: cei de neclintit, cei care pot fi pusi in miscare si cei care ii pot misca pe altii.

Unora le este greu sa puna ideile in cuvinte, mie mi-e cel mai greu sa le pun in ... practica. 

chemarea in lucrarea Domnului

Nimeni pe acest pământ nu poate să te pună în lucrare. S-ar putea să primeşti o diplomă de la vreun seminar, să fii ordinat de vreun episcop sau însărcinat de vreo denominaţie. Dar apostolul Pavel dezvăluie unica sursă a oricărei chemări adevărate în lucrare:

„Mulţumesc lui Cristos Isus, Domnul nostru, care m-a întărit, că m-a socotit vrednic de încredere, şi m-a pus în slujba Lui” (1 Timotei 1:12).

Ce are în vedere Pavel aici când spune că Isus l-a întărit şi l-a considerat vrednic de încredere?

Gândiţi-vă la convertirea apostolului. Trei zile după acel eveniment, Cristos l-a pus pe Pavel în lucrare, şi anume în slujba suferinţei:

„şi îi voi arăta tot ce trebuie să sufere pentru Numele Meu” (Fapte 9:16).

Aceasta este slujba la care se referă Pavel atunci când spune:

„De aceea, fiindcă avem slujba aceasta...” (2 Corinteni 4:1).

El continuă, adăugând:

„...după îndurarea pe care am căpătat-o, noi nu cădem de oboseală.”

El vorbeşte despre slujba suferinţei şi arată clar că noi toţi avem această slujbă.

Pavel ne spune că Isus i-a dat o promisiune pentru această lucrare.

Cristos a promis să rămână credincios lui şi să-l întărească în toate încercările sale.

Cuvântul în greacă pentru a întări înseamnă „o aprovizionare continuă cu putere.

” Pavel afirmă:

„Isus a promis să-mi dea mai mult decât putere suficientă pentru călătorie.

El mă întăreşte să rămân credincios în această lucrare.

Datorită Lui, nu voi cădea fără putere şi nu voi ceda. Mă voi ridica cu o mărturie.”

În vieţile noastre are loc o transfigurare.

Adevărul este că noi suntem schimbaţi de ceea ce ne preocupă.

Noi devenim asemenea lucrurilor care ne preocupă mintea.

Caracterul nostru este influenţat de ceea ce domină în inimile noastre.

Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru toţi cei care îşi hrănesc mintea şi sufletul cu lucruri spirituale.

Astfel de slujitori şi-au aţintit privirea asupra a ceea ce este curat şi sfânt.

Privirea lor este îndreptată spre Cristos şi ei petrec timp de calitate închindu-Se Lui şi întărindu-se în credinţă. Duhul Sfânt lucrează în aceşti sfinţi, schimbând în mod continuu caracterul lor în cel al lui Cristos.

Aceşti credincioşi vor fi pregătiţi pentru suferinţele grele şi explozive care vor veni.

Credincioşii leneşi, care nu se roagă vor suferi atac de cord sau vor cădea.

Ei vor fi striviţi de temerile lor, deoarece Duhul Sfânt nu lucrează în ei, transformându-i.

Atunci când vor veni timpuri grele, ei, pur şi simplu, nu vor putea face faţă acestora.

Iată care este cuvântul final al lui Pavel în privinţa acestui subiect:

„Noi nu dăm nimănui nici un prilej de poticnire, pentru ca slujba noastră să nu fie defăimată. Ci, în toate privinţele, arătăm că suntem nişte vrednici slujitori ai lui Dumnezeu, prin multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strâmtorări, în bătăi, în temniţe.... Ca nişte întristaţi, şi totdeauna suntem veseli; ca nişte săraci, şi totuşi, îmbogăţim pe mulţi” (2 Corinteni 6:3-5, 10).

Cum „îmbogăţim noi pe mulţi?”

Prin strălucirea speranţei lui Cristos în mijlocul suferinţelor.

Noi oferim bogăţii adevărate atunci când îi facem pe alţii să se întrebe:

„Care este secretul lui?

Unde găseşte el o astfel de pace?”

cuvinte înțelepte....

Uşor e să-i faci pe oameni să creadă o minciună ... şi ce greu e să le-o scoţi din cap! 

Una din tendinţele noastre în calitate de creaturi căzute este să numim răul bine şi binele rău şi să căutăm scuze pentru iresponsabilitatea noastră morală. Rugati-va ca si cum totul ar depinde de Dumnezeu, dar actionati ca si cum totul ar depinde de voi. -

In momentele dificile ale vietii, trebuie sa ridici capul, sa bombezi pieptul si sa spui cu hotarire: …..

Acum chiar ca-s in probleme pina-n git!!

Cât timp îţi vezi propria umbră e bine să fi fericit.

Înseamnă că încă te mai afli în lumină.

Am invatat ca este prea greu sa iti dai seama unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.

Calca rar in casa aproapelui tau, ca sa nu se sature de tine si sa te urasca. 

Sunt unii oameni care oferă cu uşurinţă sfaturi interminabile, dar le este peste putinţă să ofere un mic zâmbet, deşi mişcă aceleaşi buze.

să trăim Cuvântul Sfânt!

Inima trebuie sa fie pazita – Proverbe 4:23

Cuvantul lui Dumnezeu in inima ne tine departe de pacat – Psalmul 119:11

Credinta este in inima – Romani 10:10

Legamantul cel nou este scris in inima – Ieremia 31:33

De aceea spiritul legii trebuie sa fie in inima – Romani 2:29

Dumnezeu a trimis in inimile noastre Duhul Fiului Sau – Galateni 4:6

Totusi, o inima rea si necredincioasa ne desparte de Dumnezeu – Evrei 3:12

Si cea mai religioasa inima poate fi inselata – Iacov 1:26

Nu ne putem lauda cu adevarul daca in inima avem dusmanie – Iacov 3:14

Curatindu-ne inima ne apropiem de Dumnezeu – Iacov 4:8

Cei cu inima curata, Il vor vedea pe Dumnezeu – Matei 5:8

Cea mai mare porunca incepe in inima – Matei 22:37

Dumnezeu cere ca adevarul sa fie in adancul inimii – Psalmul 51:6

Cunoasterea adevarului ne face liberi (Fii) – Ioan 8:31-36

cuvinte înțelepte

Nu cine are prea putin ,ci acela care doreste mai mult ,este sarac .

Adevarata prietenie este asemenea unui trandafir : 

-nu-i realizezi frumusetea pana cand nu se ofileste ;

deaceea ,nu lasa sa se ofileasca trandafirul prieteniei tale  

ci,întreține-l mereu proaspăt si placut mirositor .

Poarta-te in asa fel in timpul zilei, incat sa poti dormi linistită toata noaptea .

Cei nechibzuiti strica  prieteniile , pe cand cei cu judecata stiu sa se serveasca cum trebuie si de dusmani.

Nu e rau mai mare ca intristarea . 

intristarea distruge mintea;

 intristarea distruge invatatura , 

intristarea distruge rezistenta ; 

nu exista ratacire la fel ca intristarea .

Ah ! 

Ce chin sa vezi adevarul si sa nu-l poti arata si celorlalti !