Mult har!

De aceea orice om evlavios sa se roage Tie la vreme potrivita"Psalmul 32:6. Un om evlavios trebuie sa se roage Domnului la vremea potrivita. Hm! Dar care este vremea potrivita? Ce inseamna vreme potrivita? Deci este clar nu in fiecare zi este VREMEA POTRIVITA pentru orice fel de rugaciune. Asa cum semanatorul nu-si arunca samanta iarna, nu se odihneste toamna si secera graul primavara,nu ara ogorul vara,cum toate lucrurile de sub soare isi au vremea lor,tot asa si pe taram spiritual rugaciunile care sunt diverse isi au vremea lor. Domnul ne spune nu astepta sa-ti fie rau ca sa te rogi atunci, ci roaga-te in zilele bune pentru zilele rele ce vor veni si asa cum spune in continuare David:"Si chiar de s-ar varsa ape mari,pe el nu-l vor atinge de loc." Nu-i asa ca nu poti inalta o rugaciune fierbinte de multumire atunci cand treci prin mari incercari cand simti ca pamantul iti fuge de sub picioare si cazi in gol? Nu-i asa ca nu poti plange cu suspine si nu poti agoniza in rugaciune cand esti fericit si iti merge bine cu Dumnezeul tau? Deci toate rugaciunile isi au vremea lor potrivita. Foloseste cu intelepciune timpul si asterne-ti in zilele bune salteaua rugaciunilor in care te vei odihni in zilele rele cand nu te vei putea ridica nici macar in genunchi.

Venirea Domnului este aproape.

Venirea Domnului Isus este proclamata in Sfintele Scripturi. A fost anuntata de proroci, promisa de Insusi Domnul Isus: "Ma duc sa va pregatesc un loc si apoi ma voi intoarce ca sa va iau cu Mine, ca unde sunt Eu sa fiti si voi" - promisiune data credinciosilor.

In Sfanta Evanghelie dupa Matei, capitolul 24 sunt o seama de semne date de Domnul Isus, semne care se vor petrece inainte de venirea Lui.

La fel gasim in Epistola a doua a lui Pavel catre Timotei, capitoul 3, o alta serie de semne care se petrec inainte de venirea Domnului Isus. Cercetati-le si veti constata ca cea mai mare parte s-a implinit, iar unele sunt in curs de implinire chiar acum.

Niciodata pe fata pamantului nu a fost atata rautate si pacatosenie ca si astazi. Scriptura spune despre inmultirea faradelegii. Niciodata nu a fost atata raceala a dragostei, ca astazi.

Din pricina pacatoseniei, dragostea multora se va raci. Si aceasta este o realitate pe care o constatam astazi.

Biserici cu oameni in bancile lor sunt intr-o stare de formalism, nu au nici un contact, nici o legatura vitala cu Dumnezeu. Din cauza aceasta, se constata racirea dragostei.

Apoi sunt probleme in familii. Apostolul Pavel spune ca va lipsi dragostea fireasca in vremurile din urma. Dragostea care trebuie sa fie intre sot si sotie, intre parinti si copii, nu exista asa ceva astazi. E rara dragostea. Divorturile s-au ridicat la culme.

Astazi, sunt la culme divorturile, din 2 casatorii, una se desface. Toate acestea sunt semne premergatoare. Domnul Isus a vorbit despre ele, si spunea intre altele ca oamenii vor fi mai iubitori de placeri, decat iubitori de Dumnezeu.

Cati sunt astazi care Il iubesc pe Dumnezeu?

Sunt foarte rari. Chiar si preoti si pastori sunt lipsiti de dragostea pentru Dumnezeu si fac simplu profesionalism. Din cauza ca oamenii iubesc placerile, exista astazi homosexualitatea, lesbianismul - ceea ce altadata era o raritate.

Apoi boala SIDA, care este o urmare a desfraului, a stricaciunii.

Deci, venirea Domnului Isus este aproape. Toate aceste semne care s-au implinit si care se implinesc ne striga sa fim gata pentru venirea Domnului.

Mai sunt doar cateva semne: ridicarea Antichristului pe pamant, care va fi un dictator, apoi noi mergem spre globalizare. Exista computerul care va inregistra, care va avea in evidenta pe toti locuitorii pamantului. Lipseste astazi omul... Maine s-ar putea sa se ridice si sa se arate.

Domnul sa ne invredniceasca sa-I fim credinciosi pana la capat.

El a aratat care vor fi semnele si semnele sunt graitoare astazi.

Venirea Domnului este aproape.

când ai plinătatea Duhului Sfânt?

Nu noi putem dispune de Duhul Sfânt, ci numai Duhul dispune de noi, dacă ne punem fără pretenții la dispoziția Sa. Dar cine este omul dispus a ceda controlul ființei lui, chiar și Duhului lui Dumnezeu?Despre Isus ni se spune că: “plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan,și a fost dus de Duhul în pustie, unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile” (Luca 4:1 2). Domnul însuși a avut nevoie să fie plin de Duhul Sfânt, lucru care a însemnat să Se lase condus de El pe un drum trasat dinainte în planul lui Dumnezeu, din care nu lipseau ispitele, drum care cerea a-Și subordona în totul voința Lui voinței Tatălui.Suntem plini de Duhul nu numai când vorbim în limbi, prorocim sau predicăm, ci și când însetăm după călăuzirea, mângâierea, sfatul și ajutorul Lui, când ne rugăm stăruitor și continuu, când rămânem credincioși în vremuri de tăcere, chiar dacă nimic nu pare să se întâmple, când așteptăm în răbdare împlinirea făgăduințelor lui Dumnezeu, când suferim pe nedrept, fără să înțelegem întotdeauna de ce, când facem milostenie în spirit de bunătate, când vedem bârna din ochiul nostru, când plângem și ne doare de păcatul săvârșit, când privim pe ceilalți mai presus de noi înșine și-i slujim fără condiții, când alegem de bună voie să cedăm voii lui Dumnezeu, lăsându-ne controlați și conduși de Duhul Său cel Sfânt, când inima este plină de bucurie și pace iar trupul ținut în stăpânire.
Plinătatea Duhului este echivalentul prezenței permanente a lui Christos alături de mine. Întrebarea este: trăiesc o viață care-L onorează și atrage Duhul spre mine, sau Îl îndepărtează și-L respinge?

o chemare...

Bunyan, in cartea lui "Calatoria crestinului" spune ca :
-crestinul si cel credincios au trecut fara ca sa aculte glasurile si chemarile celorlalti. Asa am facut si eu. Am trecut prin "Balciul desertaciunilor" aici in Romania si am trecut prin "Balciul desertaciunilor" din Italia, dar am mers inainte, nu m-am oprit la tarabele cu chemarile pacatoase.
Cand e vorba de pacat, oamenii considera pacat numai crimele, hoţiile, desfraul si nu considera si minciuna si micile neascultari de Domnul-pacate. Totul e pacat cand nu ne incadram in voia lui Dumnezeu. Sunt pacate de comitere si sunt pacate de omitere
- adica lasam neimplinit ceea ce vrea Dumnezeu.
Fiecare e vinovat si de o latura a pacatoseniei si de cealalta.Pacatul aduce nenorocire individului si aduce nenorocire popoarelor.
 In masura in care omul, individul, isi da seama de starea lui si cauta sa paraseasca calea pacatului si sa asculte de Domnul .
- Domnul Isus spunea cand a inceput lucrarea Lui misionara: "Pocaiti-va si credeti in Evanghelie", in aceasta masura el poate fi salvat.
Oamenii trebuie sa se intoarca la Dumnezeu - aici dar şi  in Romania sunt atatea necazuri. Singur Domnul este ajutorul celor fara ajutor. In masura in care un suflet se intoarce la Domnul, ajunge sa aiba bucuria launtrica si sa aiba pacea in suflet - lucruri care nu se pot cumpara cu bani si lucruri care intrec si depasesc toate bucuriile bogatasilor.
Exista o stare de fericire cu Dumnezeu si omul poate sa ajunga la aceasta, datorita sangelui Domnului Isus, care a purtat vina pacatelor noastre. Omul sa se intoarca la Dumnezeu si ajunge sa aiba parte de Harul binecuvantat al Dumnezeului Cel viu.
Oamenii astazi nu-L cunosc pe Dumnezeu. Asta e vina mare.
 Uneori chiar si dintre pocaiti, nu-L cunosc pe Dumnezeu. In masura in care cineva cauta sa-L cunoasca pe Dumnezeu, in acea masura gaseste fericirea.
Dumnezeu e dragoste si nimic altceva nu fericeste viata noastra, cum fericeste dragostea lui Dumnezeu. Si asta e fericire pentru timp si eternitate.
Intoarceti-va la Dumnezeu.
Prietenul meu, care auzi aceasta chemare, asculta-L pe Dumnezeu si vei fi fericit si aici pe pamant, in mijlocul pacatoseniei si al stricaciunii de astazi si vei fi fericit si pentru veci de veci.

Un mar paduret nu poate produce mere ionatane.

Cautati sa cunoasteti voia lui Dumnezeu. Voia lui Dumnezeu este aratata in Sfanta Evanghelie. Daca nu intelegi un cuvant, din Evanghelie, pleaca-ti genunchiul si intreaba-L pe Dumnezeu: "Doamne, ce vrei sa-mi spui prin aceasta?".
Oamenii trebuie sa traiasca o viata sfanta in mijlocul pacatoseniei. Lot a fost neprihanit in mijlocul Sodomei.
Astazi, noi traim intr-o Sodoma globala. Nu numai in Statele Unite, nu numai in Romania, ci si in Japonia, China, Rusia si pe toata fata pamantului. Stricaciunea a ajuns la culme. In masura in care un suflet isi da seama de toata stricaciunea aceasta, de toata murdaria aceasta si se apropie de Dumnezeu, el trebuie sa traiasca o viata curata, sfanta, dupa voia lui Dumnezeu. Trebuie sa lase ca Duhul Sfant sa-i innoiasca viata.
Pomul bun produce roade bune. Pomul rau produce roade rele.
Unul care nu e nascut din Dumnezeu, nu e nascut din nou prin Duhul Sfant, nu poate trai voia lui Dumnezeu.
Un mar paduret nu poate produce mere ionatane.
El trebuie taiat, altoit, si atunci aduce roada buna. Fiecare trebuie sa se lase in mana lui Dumnezeu, prelucrat de Duhul Sfant si in mijlocul pacatului, a stricaciunii, sa traiasca viata dupa voia lui Dumnezeu si spre Slava lui Dumnezeu.
Apoi, traind voia lui Dumnezeu insemneaza sa ajute pe altii sa cunoasca mantuirea lui Dumnezeu, mantuire care a fost castigata de Domnul Isus pe cruce la Golgota.
In masura in care noi cunoastem adevarul sfant trebuie sa-l impartasim si altora. Scriitorul epistolei catre Evrei are intrebarea: "Cum vom scapa noi [noi credinciosii] daca stam nepasatori fata de o mantuire asa de mare?" Domnul sa ne ajute sa o impartasim si altora.

...din amintirile unui compozitor

Unui compozitor tanar care ar veni sa-mi ceara un sfat i-as spune : Fii dumneata insuti. Nu trai cu teama ca vecinul iti este superior. Daca ai ceva de spus, spune asa cum poti – si va fi bine ! Daca n-ai nimic de spus, atunci taci – nici asta nu va fi rau !Sa nu te framante notiunea progresului artistic. In materie de arta progresezi numai inaintand foarte incet.Nu cauta un limbaj nou, ci intrebuinteaza-l pe al dumitale, adica acela care-ti da posibilitatea de a exprima exact ceea ce ai de spus. Originalitatea se obtine numai atunci cand nu o cauti.… Cum cred in muzica pe care am iubit-o, atat cred si in Dumnezeu care m-a creat. Dupa umila mea parere, trebuie sa fii un adevarat naiv, ca sa declari serios ca Dumnezeu nu exista. Insusi faptul ca e invizibil ne face sa-L adoram.( George Enescu)

dacă omul trupesc trece....

azi trăieşte prin rugăciune

„Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!
Doamne, Tu eşti stânca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stânca mea, în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă, şi întăritura mea!
Eu strig: „Lăudat să fie Domnul!” şi sunt izbăvit de vrăjmaşii mei.< Da, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul, Dumnezeul meu, îmi luminează întunericul meu.
Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit. Căile lui Dumnezeu sunt desăvârşite, Cuvântul Domnului este încercat: El este un scut pentru toţi cei ce aleargă la El.

Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine.

Tu numeri paşii vieţii mele de pribeag; pune-mi lacrimile în burduful Tău: nu sunt ele scrise în cartea Ta?

Căci mi-ai izbăvit sufletul de la moarte, mi-ai ferit picioarele de cădere, ca să umblu înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.

Pleacă-Ţi urechea spre mine, grăbeşte de-mi ajută! Fii pentru mine o stâncă ocrotitoare, o cetăţuie unde să-mi găsesc scăparea!
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi.


Fă-mă să mă înveselesc şi să mă bucur de îndurarea Ta, căci vezi ticăloşia mea, ştii neliniştea sufletului meu, şi nu mă vei da în mâinile vrăjmaşului, ci îmi vei pune picioarele la loc larg.


Păzeşte-mă ca lumina ochiului, ocroteşte-mă, la umbra aripilor Tale.

Depărtaţi-vă de la mine, toţi cei ce faceţi răul! Căci Domnul a auzit glasul plângerii mele! Domnul îmi ascultă cererile, şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!


Binecuvântat să fie Domnul, căci Şi-a arătat în chip minunat îndurarea faţă de mine: parc-aş fi fost într-o cetate întărită.

Israele, pune-ţi nădejdea în Domnul, căci la Domnul este îndurarea, şi la El este belşug de răscumpărare! El va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.

Amin

Spune puțin și fă mult.

Puțini sunt aceia care își văd defectele.
Mai întâi învață tu și apoi învață pe alții.
Un măgar se plânge de frig și în luna Iulie.
 Ceea ce a fost destinat aproapelui tău, nu va fi niciodată al tău.
Slăbiciunea zidurilor tale invită jefuitorul.
Dacă un cuvânt spus la timpul potrivit valorează un ban, atunci tăcerea la timpul ei valorează doi bani
Fă o singură vânzare și deja ești numit negustor.
Dacă anumite bunuri nu se vând într-un oraș, încearcă alt loc.
Două monezi într-o pungă fac mai mult zgomot decât o sută.Tăcerea este gardul care împrejmuiește înțelepciunea.
Spune puțin și fă mult.

-vrei să fii top model?

Dumnezeu a creat pe Adam acolo in gradina Eden. El a pus nume la toate animalele si vietuitoarele care au fost aduse atunci la el. Insa pentru om nu s-a gasit nici un ajutor printre ele si omul s-a simtit singur. Atunci Domnul l-a adormit pe Adam si din coasta sa i-a facut un ajutor potrivit, si acest ajutor a fost numit de barbat, femeie.
Femeia a fost facuta din Adam dar la randul sau si barbatul apare pe lume nascut prin femeie. Si astfel Domnul a creat pentru om un ajutor potrivit. Nu a creat o femeie care sa il tina sub papuc, nici o sclava sau servitoare, ci un ajutor. Acest ajutor poate fi reciproc si foarte pretios in anumite momente ale vietii si creat in asa fel incat in familie sa se poata completa unul pe altul in functie de personalitatea fiecaruia pentru a fi un sprijin atat in situatiile placute cat si in cele mai putin placute.
Astfel putem spune ca femeia poate fi o influenta deosebita in viata barbatului său si in casa in care traieste. Ea poate influenta pozitiv sau negativ viata celor de langa ea si in principal viata sotului sau. Biblia in parcursul istoriei pe care o cuprinde ne arata ca aceste influente au existat inca din cele mai vechi timpuri.
Sarah l-a numit pe Avram domnul ei, si acesta a ramas domnul ei pana cand ea a trecut la Domnul. Desi la un moment dat Avraam a luat anumite decizii gresite si nu tocmai placute, ea l-a respectat ca sot al ei. El a cerut Sarei sa spuna ca este sora lui, pentru ca era frumoasa si ii era frica sa nu fie omorat din aceasta cauza (Gen.12:13,14) ca ea sa devina libera si astfel sa o poata lua altcineva de nevasta. Insa mai exista si un alt motiv, Sara era frumoasa si poate ca ar fi vrut sa profite un pic de pe urma acestui fapt.
Mical a fost fata cea mai mica a lui Saul. Ea il iubea (1 Sam.18:20,28) pe David. Mai tarziu David ajunge sa fie ginerele imparatului, platind pentru asta un anumit pret. Mical devine sotia lui, insa dupa aceea Saul devine gelos pe David si vrea sa il omoare. Mical afla despre acest lucru ( 1sam.19:11-16) si intr-un mod foarte ingenios il va scapa pe David de Saul. Astfel ea ii scapa viata lui David si are o influenta deosebita in viata sa. Acest lucru se arata prin faptul ca peste aproximativ zece ani, cand el va ajunge imparat peste Israel, isi va cauta sotia, adica pe Mical (2 Sam.3:14), care intre timp fusese data de tatal sau Saul unui alt barbat pe nume Pelti (1 Sam.25:44). Ea este adusa inapoi la David si barbatul sau Pelti plange dupa ea (2 Sam. 3:16). Dar timpul care a trecut isi va spune cuvantul si ea nu va mai fi aceeasi Mical din tineretea lui David. In timp ce David aduce chivotul Domnului in oras si va juca din rasputeri inaintea lui, Mical nu isi va mai putea ascunde dispretul pe care il avea pentru David acum, si ii va spune direct in fata acest lucru (2 Sam 6:16, 20 - 23). Domnului, insa, nu i-a placut acest lucru si Mical nu a avut copii pana in ziua mortii ei ca pedeapsa. Lucru care conta foarte mult in acel timp.

Abigail (1 Sam. 25:3), a fost femeia care l-a scapat pe David sa isi faca dreptate cu mana lui. Intr-un timp de lipsa de hrana, sau saracie daca vreti, pentru armata lui David, el a cerut un mic ajutor lui Nabal caruia din cand in cand ii mai pazeau oile (1Sam. 25:4 - 11). Insa acesta si-a impietrit inima si nu a vrut sa le dea nimic. David s-a infuriat cand a auzit acest lucru ( 1 Sam. 25: 13), si a pregatit oamenii pentru a merge peste el acasa. Dar Abigail nevasta lui Nabal care a auzit de la slujitorii sai ce se intampla a inteles ce va face David si a adunat multe bucate si i-a iesit acestuia inainte (1 Sam. 25: 14 - 35). O femeie inteleapta care l-a ajutat pe David sa nu faca rau. Cand barbatul ei a aflat insa acest lucru a murit numai de suparare. Insa daca venea David ar fi avut oricum aceasi soarta. Mai tarziu dupa moartea acestuia David va trimite dupa Abigail si o va lua de nevasta.

O alta intamplare interesanta este cea a Deborei (Jud. 4:4-9). In perioada judecatorilor, copii lui Israel au strigat din nou la Domnul si Domnul a vrut sa isi salveze poporul sau prin Barac. Debora (albinuta) proorocita ii spune planul Domnului lui Barac insa acestuia i-a fost frica sa se duca singur ci i-a spus "merg daca vii si tu cu mine". Cuvantul Deborei a fost, " eu vin, dar daca vin biruinta va veni printr-o femeie", si pentru ca Barac a acceptat asa a si fost, pentru ca i-a fost frica sa mearga singur.

Acestea au fost o parte din influentele pozitive pe care le pot avea femeile in viata barbatilor.

 Dar exista, din pacate, si influente negative pe care acestea le pot avea.

Una din aceste influente este si cea a Izabelei. Biblia ne spune ca Ahab, barbatul Izabelei a venit acasa foarte trist si amarat pentru ca Nabot a refuzat sa ii dea acestuia mostenirea lui care era foarte aproape de casa lui Ahab (1Imparati 21:1-4). Ahab era imparat, dar se pare ca ii placea tare mult gradina lui Nabot desi a spus acestuia ca vrea sa faca altceva din ea. El va admira indelung aceasta gradina, dar nu prea mult pentru ca va apare acolo si Ilie care ii va spune ce hotarare a luat Domnul cu privire la crimele si nedreptatile pe care acesta impreuna cu nevasta lui le-a comis. Deci, vazandu-l asa de trist Izabela ii cere inelul cu stampila regelui si ii garanteaza ca ea ii va obtine aceasta gradina cat se poate de repede (1 Imp. 21: 7-16). Ceea ce a si facut, dar cu multa siretenie, nedreptate si ucidere. Domnului nu i-a placut acest lucru, asa ca daca ei au omorat pe Nabot si au vrut sa ii desfinteze via si Domnul a sters neamul lui Ahab.

O alta influenta negativa, dar nu cu aceleasi urmari este cea din cazul lui Iov. Iov era un om foarte bogat si foarte binecuvantat de Domnul. El era un om "priceput" si avea frica de Domnul (Iov 1:1). Insa la un moment dat Domnul a ingaduit ca Iov sa treaca printr-o incercare foarte grea (Iov 1:6 - 12). Vazand cat de grea este aceasta incercare sotia lui Iov isi pierde inima si va spune "bleastama pe Dumnezeu si mori" (Iov 2:9) . Iov insa iubea pe Domnul si era destul de matur ca sa recunoasca ce este bine si ce nu este bine sa faca, de aceea el a corectat-o si i-a zis " vorbesti ca o femeie nebuna" (Iov 2:10). Si nu s-a lasat influentat de ceea ce nevasta lui i-a sugerat.

In traditia ebraica se spune despre Eva ca i-a parut foarte rau de greseala pe care a facut-o luand din pomul oprit si ascultand de sarpe. I-a parut rau ca s-a lasat pacalita, si chiar a dorit sa moara de cateva ori. Insa exista si responsabilitatea alegerilor si greselilor pe care le facem. Si au mai existat si alte cateva alegeri in care cel rau a pacalit-o pe Eva chiar si dupa aceea, conform traditiei lor.

 De aceea este bine sa fim atenti si sa veghem cu grija la alegerile pe care le facem si influentele pe care le avem asupra celorlalti. Fa bine in jurul tau si mai tarziu te vei bucura ca nu te-ai lasat pacalit(a) de cel rau. Evita sa faci rau si atunci Domnul nu va evita sa te binecuvinteze.

Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El se va apropia de voi.

Iacov 4.8

Cu cât ne apropiem de Dumnezeu, cu atât El ni se descoperă mai bucuros. Când fiul risipitor se întoarse la tatăl său, acesta îi alergă în întâmpinare. Când porumbelul se întoarse la corabie, Noe întinse mâna pentru a-l lua la el. Când soţia vine să găsească lângă soţul ei mângâierea şi sfatul de care are nevoie, el merge spre ea cu dragoste. Vino şi tu şi apropie-te de Dumnezeul tău care te pofteşte în harul Său, căci El însuşi vine în întâmpinarea ta.

Aţi luat voi seama la versetul din Isaia 58.9 „Tu vei striga şi El va răspunde: Iată-Mă". Se pare că aici Domnul vrea să se pună la dispoziţia aleşilor Săi, răspunzând: „Iată-Mă", ca şi când ar vrea să spună: „Ce ai să-mi spui? Ce pot face pentru tine? Iată-Mă gata pentru a te binecuvânta". De ce să şovăim în a ne apropia? Dumnezeu e gata să ne ierte, să ne binecuvânteze, să ne mângâie, să ne ajute, să ne întărească, să ne scape. Problema noastră de seamă să fie să ne apropiem de Dumnezeu. Făcând aceasta, am făcut totul. Dacă ne apropiem de oameni, îi vom vedea, poate obosiţi de noi, plictisiţi, şi ne vor părăsi; dar, dacă noi căutăm numai pe Domnul, El nu-Şi va schimba purtarea faţă de noi, niciodată. El Se va apropia din ce în ce mai mult de noi, cu o părtăşie tot mai deplină şi mai plină de bucurie.

aţi ascultat acum din inimă de dreptarul învăţăturii sănătoase...

- Dacă nu ai de gând să fii mai bun mâine decât astăzi, pentru ce mai vrei să trăieşti încă o zi?

- Dacă crezi că poţi face rău, atunci crede şi că poţi repara răul făcut. Dacă crezi că poţi să faci pe cineva să sufere, crede şi că poţi să vindeci.

- Niciodată nu ţi se pune un obstacol în cale pe care să nu-l poţi trece.

- Pentru cel care trăieşte prin credinţă întreaga lume este un pod îngust pe care trebuie să-l treacă, cel mai important lucru este să nu te temi orice ar fi.

- Rolul unui neprihănit pe pământ este să coboare în întuneric şi să aducă sufletele pierdute la lumină. Dacă un neprihănit a devenit neprihănit cu scopul de a fi doar el singur în lumină prin definiţie nu mai este neprihănit, pentru că un neprihănit îşi iubeşte aproapele ca pe sine însuşi.

- Iertarea faţă de unul care ţi-a greşit înseamnă vindecare. Neiertarea înseamnă boala sufletului.

- Dragostea este mai mare decât ura, pentru că Dumnezeu este dragoste.

- Oricine are în el potenţialul de a deveni un neprihănit, trebuie doar să-L vrea pe Isus mai mult decât se vrea pe sine însuşi.

- Oricine poate să vadă răul în celălalt, dar este nevoie de dragostea Lui Dumnezeu în tine ca să găsească binele din ceilalţi şi când îl vede să-l numească bine, căci este scris "vai de cel care spune binelui rău şi răului bine".

- Când un credincios se roagă, să se roage cu tot ce este el, cu toată puterea, cu toată inima şi cu tot sufletul, dacă nu mai bine să tacă. Dacă el nu este convins de ceea ce se roagă, cum are să-L convingă pe Isus?

-eşti însetat?

Şi celui ce îi este sete, să vină; cine vrea, să ia apa vieţii, fără plată. Apocalipsa 22.17

Isus ne cheamă să luăm fără plată; El nu cere nici recomandări, nici simţăminte bune; El cheamă numai; veniţi dar. .. Tu n-ai nici pocăinţă, nici credinţă? Vino chiar şi aşa; El ţi le va da. Vino aşa cum eşti şi ia „fără bani şi fără plată". Închipuiţi-vă un om oarecare, care ar sta lângă o fântână publică şi ar zice: „Nu pot să beau, n-am destui bani în pungă"! Oricât de sărac ar fi un om, el poate să bea totdeauna din ea. Chiar existenţa fântânii arată că ei au dreptul să bea din ea şi pot să bea după dorinţă fără să se teamă de vreun reproş. Singurii care ar suferi de sete, ar vedea această apă limpede şi nu şi-ar potoli setea, ar fi oamenii sus-puşi, care ar trece în trăsuri luxoase. Ar fi într-adevăr prea multă umilinţă pentru ei să coboare din trăsură ca să bea apă dintr-o fântână de unde beau toţi; ei ar prefera să strângă din buze şi să rămână cu gâtul uscat.
Oh, câţi oameni cu multe păreri bune despre ei înşişi sau despre milosteniile lor nu vor să vină în Cristos! „Să fiu mântuit ca un beţiv sau ca o biată femeie! Nu e de noi!" Şi aceşti mândri călători se lipsesc ei singuri de apa vie. Nu este altă cale a mântuirii, decât aceia urmată de tâlharul răstignit pe cruce. Astfel că „cel ce vrea să ia apă vie, să ia fără plată".

inima e a Domnului?

Stim ca Dumnezeu nu se multumeste sa ii dau mainile mele, sau picioarele sau ochii; El isi doreste ca inima mea sa fie a Lui. Stie el de ce. Am putea sa dam multe Domnului, sa facem multe pentru El, insa inima sa o tinem pentru noi. Ce inseamna sa dai inima Domnului? Stiu ca e o idee abstracta insa daca nu reusim sa o definim in termeni practici nu am rezolvat nimic. Ne vom insela singuri. Cred ca a da inima Domnului inseamna sa fii asa de sensibil la voia Lui incat de fiecare data cand ea (voia Lui) iti e descoperita tu sa alegi sa o implinesti indiferent de faptul ca potriveste sau nu cu obiceiurile, dorintele sau scopurile tale. Cand trebuie sa alegi atunci se vede daca ai dat inima Domnului cu adevarat. Atunci experimentezi bucuria. Atunci Domnul e incantat de tine. Cand chiar printre lacrimi si suspine spui "Faca-se voia TA"

De aceea, pentrucă ai preţ în ochii Mei, pentrucă eşti preţuit şi te iubesc, dau oameni pentru tine, şi popoare pentru viaţa ta.

Ei vor fi ai Mei, zice Domnul oştirilor, îmi vor fi o comoară deosebită în ziua pe care o pregătesc Eu. Maleahi 3.17
Va veni o zi când pietrele preţioase din coroana Marelui împărat vor fi numărate şi se va face un inventar de tot ceea ce I-a fost dat de Dumnezeu. Suflete al meu, vrei să fii din numărul acestor pietre preţioase ale lui Isus? Dacă tu îl preţuieşti şi El te preţuieşte; şi vei fi al Lui „în ziua aceea", dacă El „azi" e al tău.
În zilele prorocului Maleahi, aleşii Domnului aveau obiceiul să vorbească unul către altul, în aşa fel că însuşi Dumnezeu îi asculta cu plăcere şi chiar nota în cartea aducerilor aminte, vorbirea lor. Fiindcă Domnului îi plăceau cuvintele lor, îi plăcea de asemenea şi de ei. Ia gândeşte-te, suflete al meu: Dacă Domnul Isus ar asculta vorbirea mea, aş fi eu pe placul Său? Cuvintele rostite de mine sunt pentru zidirea fraţilor mei? Ce cinste va fi pentru noi, sărmane făpturi, să fim recunoscuţi de către Domnul ca fiind pietrele preţioase ale cununii Sale! Această cinste o au toţi sfinţii. Domnul Isus nu spune numai: „Ei sunt ai Mei", ci şi „Ei vor fi ai Mei". El ne-a răscumpărat, ne-a căutat, ne-a adus acasă şi atât de mult a lucrat în noi încât să ne facă de preţ pentru El.

-simţi lipsa înţelepciunii?

Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată. Iacov 1.5

„Dacă vreunuia îi lipseşte înţelepciunea!" De fapt, pentru mine nici nu mai este „dacă", sunt sigur că îmi lipseşte. Ce ştiu eu? Cum pot eu să-mi călăuzesc paşii? Cum aş putea eu să-i călăuzesc şi pe alţii? Doamne, eu sunt numai nebunie şi n-am nici o înţelepciune.
Dar Tu zici: „S-o ceară de la Dumnezeu" şi iată că eu o cer. Aici, la picioarele Tale, Te rog să mă urmăreşti cu dumnezeiasca Ta înţelepciune în vâltoarea grijilor zilnice şi mai ales a zilei de azi. Căci mărturisesc că, dacă Tu nu m-ai păzi de rătăcire, eu aş lucra ca un nebun, chiar în lucrurile cele mai uşoare. Tu îmi făgăduieşti aici o învăţătură luminoasă şi n-am nevoie nici de învăţător, nici de meditator ca să mi-o însuşesc. O dai cu mână largă, fară plată, chiar unui nebun lipsit de înţelepciune, îţi mulţumesc pentru această făgăduinţă adevărată: „şi ea îi va fi dată". Iată că eu o primesc. Nici un înţelept ai acestei lumi nu va putea pricepe înţelepciunea ascunsă pe care Tu o dai copilului Tău.

Întoarce-te la Domnul

întoarce-te la Domnul

http://www.youtube.com/watch?v=zWAKnNsBiWQ

ce sunt eu?!

ce este omul, ca să-Ţi pese atât de mult de el, ca să iei seama la el,
ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă?

ce este omul, se cunoaşte după numele care i s-a dat de mult: se ştie că este din pământ, şi nu poate să se judece cu cel ce este mai tare decât el.

Pe tine cum te cheama?

Au fost odata patru vecini, oameni foarte ciudati, care se numeau CINEVA, FIECARE, ORICINE si NIMENI.

Modul lor de viata era o rusine. De exemplu: CINEVA isi barfea vecinul. FIECARE stia ca acest lucru era pacat. ORICINE ar fi putut refuza sa asculte, dar NIMENI n-o facea. ORICINE stia ca FIECARE vorbea despre CINEVA.

Toti apartineau de aceeasi biserica. FIECARE vroia sa se inchine, dar nu mergea la biserica pentru ca nu vorbea cu ORICINE. CINEVA se arata credincios la biserica, dar de lucrat nu lucra NIMENI. Cand era nevoie de ceva, FIECARE se gandea ca CINEVA ar putea-o face mai bine ca el. Ghiciti cine o facea? NIMENI.

-mai arde lumina ta?

Îngrijorându-se pentru ziua de mâine, mulţi credincioşi ratează victoria pe care Dumnezeu ar fi dorit sa le-o ofere astăzi-
 Într-o zi  o floare întrebă pe o vrabie:
"-Tare mult aş vrea a ştii
 De ce mereu par a fi
 Oamenii în alergare,
 Agitaţi de-ngrijorare.”
 Vrăbiuţa deci i-a spus florii în nedumerire:
 ,,-Cred că singurul răspuns
 E că n-au un tată sus
 Cum e tatăl nostru mare
 Care grija noastră are.”
 Fr.R.Wumbrand, a ţinut o cununie religioasă şi l-a văzut pe mire foarte fericit. După cununie, îl întrebă pe mire:
"- Ţi-e dragă, nu? "
- Da, aşa mi-e de dragă, că-mi vine să o mănânc.
 După o perioadă, îl întâlneşte din nou. Interesat, îl întrebă:
" - Cum e, tot aşa de dragă?"
"- Vai, frate, mai bine o mâncam atunci".
.................................
 Paragraful pierdut din Geneza
Iată paragraful pierdut din Geneza:
… Dumnezeu l-a întrebat pe Adam:
“-Ce se întâmplă cu tine?”
 Adam a răspuns că:
"- nu am pe nimeni cu cine să stau de vorbă."
 Dumnezeu a spus că o să îi facă lui Adam o companie, şi că aceasta va fi o femeie.
 Dumnezeu a spus:
“-Această persoană va aduna hrană pentru tine, şi atunci când o să descoperi hainele, ea o să ţi le spele.
Ea va fi întotdeauna de acord cu orice decizie pe care o iei.
Ea îţi va face copii, şi nu îţi va cere niciodată să te trezeşti în mijlocul nopţii ca să ai grijă de ei.
 Ea nu te va cicăli, şi va fi prima care va admite că ea era greşită atunci când tu nu vei fi de acord cu ceva.
 Ea nu va avea niciodată dureri de cap, şi îţi va da în mod liber dragoste şi pasiune atunci când vei avea nevoie de ele.
Adam L-a întrebat pe Dumnezeu:
 “-Şi cât o să mă coste o femeie?” Dumnezeu a răspuns:
“-Un braţ şi un picior”.
Apoi Adam a întrebat:
“-Şi ce pot să primesc dacă dau o coastă?”
Şi restul este istorie .
............................
Pe timpuri obişnuiam să am timp.
Astăzi alerg tot timpul după timp.
Nu am timp să mă îmbrac,
 întârzii la întâlniri,
nu am timp să mănânc,
nu am timp să gândesc,
 nu am timp să pun întrebări,
nu am timp de voi,
nu am timp să citesc,
 nu am timp să mă rog.
Nu mai am timp să pierd timpul.
Şi totuşi, când mă gândesc:
" -voi ajunge la timp acolo unde timpul are timp, adică la… moarte.
Înspre acolo încă nu vreau să mă grăbesc.”
Dar îmi fac timp să-mi aduc aminte că cine îşi va păstra timpul îl va pierde şi cine îşi va pierde timpul pentru Hristos îl va câştiga.
Pe timpuri obişnuiam să am timp!
Doamne, timpul nostru cel de toate zilele dă-ni-l nouă astăzi!
Căci a Ta este Împărăţia şi Timpul şi Timpurile în veci. Amin!

-ce vom fi mâine?

Biserica nu e o statiune pentru sfinti. Nu e un loc in care sa ni se faca masaje spirituale, bai de relaxare a duhului, impachetari cu rugaciuni adormite, sau infuzii de invatatura care sa ne amorteasca inteligenta. Biserica e Mireasa lui Hristos, stalpul si temelia Adevarului, e locul in care Hristos vrea sa-si prelucreze poporul si sa-si pregateasca armata pentru misiunea pe care i-a incredintat-o... Slava lui Dumnezeu este tinta slujirii noastre. Glorificarea lui Hristos este scopul intalnirilor noastre. Nu ne adunam ca sa pierdem vremea si sa auzim clovni spirituali care sfideaza inteligenta membrilor, dezonorandu-l pe Hristos si aburindu-ne cu ciorbe homiletice. Ce vom deveni peste cativa ani, numai Dumnezeu stie! Nu va multumiti cu “divertismentul spiritual” care vi se va oferi din ce in ce mai des. Este vremea sa gandim! .....Profund!!

lup sau miel ?sau lupi în pei de oi?

... ci vor paşte şi se vor odihni şi nimeni nu-i va tulbura. Ţefania 3.13

Crestinii sunt un popor mic şi smerit pe care Domnul îl păstrează ca pe o sămânţă în această lume moartă. Prorocul spune că el nu va săvârşi nelegiuirea şi nu va spune minciuni. Deşi n-are nici o vază, nici bogăţie, totuşi acest popor nu e în stare să recurgă la armele minciunii pe care cei răi le întrebuinţează fără nici o jenă. Nu-i paşte primejdia să fie nimiciţi? Nicidecum. Ei vor avea hrană şi odihnă şi vor fi la adăpost de orice rău. Niciodată ei nu vor folosi nici răul, nici viclenia, ca să se apere. Oile sunt făpturi slabe şi lupii, fioroşii lor vrăjmaşi. Dar acum oile sunt mai numeroase decât lupii şi ele cresc din ce în ce mai mult, pe când lupii scad mereu. Va veni o zi când turmele de oi vor acoperi păşunile şi nici un lup nu va mai fi. Căci ele au un păstor care le dă păşune, ocrotire şi linişte. Nu va fi nimeni, adică nici o fiinţă omenească sau drăcească care să le tulbure. Cine poate să înspăimânte turma Domnului, când este chiar El de faţă? Noi ne odihnim în păşuni verzi, căci Isus însuşi este hrana şi liniştea sufletelor noastre.

Unde-L cauti tu pe Domnul...

Unde-L cauti tu pe Domnul, suflete iubite? printre morti si printre lucruri neinsufletite? - O, nu-L vei gasi aicea, nici o vesnicie, caci El e Izvor de viata si nadejde vie, nesecat izvor de viata si nadejde vie! Unde-L cauti tu pe Domnul? pe cararea lumii? printre fiii ei nascuti din aluatul humii? - O, nu-L vei gasi, ca-n lume e-mparat minciuna, iar Isus e Adevarul sfant pe totdeauna, Adevar ne-frant si tare, sfant pe totdeauna. Unde-L cauti tu pe Domnul? printre frati si rude? oricat L-ai striga aicea, glasul nu-ti aude. El e-n Templu, pe Altarul randuit de Tatal, nu-L gasesti in alta parte - vin aici si cata-L, caci zadarnica ti-e truda - vin aici si cata-L. Cum iL cauti tu pe Domnul? prin stiinta firii? tu nu stii ca ea e roada a nelegiuirii? - O, nu-L vei gasi, caci locul Lui e curatia, cine-si leapada pacatu-i simte partasia. De-mbraci hainele luminii, tu-I simti partasia! Iesi afara din cetatea lumii blestemate, iesi din firea ta robita de adanci pacate si grabit sa vi la Domnul, dincolo de Poarta, El ti-aduce mantuire, si pacatu-ti iarta. Te acopera cu viata si pacatu-ti iarta! Vino, sa urmezi cararea vietii care duce, prin Golgota neuitata, prin ocari si cruce, sus in cerul vesniciei plin de stralucire, unde locuieste Domnu-n har si fericire, langa El pe veci te-asaza, Domnu-n fericire! Amin Autor: Nicolae Moldoveanu

-ai un timp prielnic?

"Si praznicul Iudeilor, praznicul zis al Corturilor, era aproape. Fratii Lui I-au zis: `Pleaca de aici, si du-Te in Iudea, ca sa vada si ucenicii Tai lucrarile le care le faci`." (Ioan 7,2.3) Isus, un adevarat nonconformist, Se amesteca printre vamesi, nesocotea traditia si nu acorda prea mare atentie preceptelor rabinice. El cerea socoteala autoritatilor religioase cu privire la implicarea lor in politica, iar acestia la randul lor, Il batjocoreau si Il criticau. Pentru a evita certuri zadarnice cu conducatorii din Ierusalim, El Isi restransese lucrarea la Galilea. Aparenta neglijare a marilor adunari religioase si vrajmasia fatisa a preotilor si rabinilor era o cauza de neliniste pentru cei din jurul Sau si chiar pentru ucenicii si rudele Sale. Invataturile Sale ii impresionau pe multi, dar traditiile mureau greu. De ce nu era Isus mai respectuos fata de preoti? De ce nu-i onora, asa cum se cuvenea, pe aceia care I-ar fi putut promova Imparatia? De ce nu valorifica El popularitatea de care Se bucura in mijlocul oamenilor de rand? Fratii lui Isus considerau ca ar fi trebuit sa participe cu orice pret la Sarbatoarea Corturilor. Daca are, cu adevarat, puterea aceasta, de ce nu merge curajos la Ierusalim, sa-Si sustina pretentiile? Pentru ce sa nu faca in Ierusalim minunile de care se daduse vestea in Galilea? Nu Te ascunde in provincii laturalnice, ziceau ei, unde sa faci minunile cele mari in folosul unor tarani si al unor pescari nepriceputi. Arata-Te in capitala, castiga sprijinul preotilor si conducatorilor si uneste natiunea pentru a intemeia o noua imparatie. Cand ucenicii galileeni L-au parasit pe Isus, fratii Sai au simtit impunsatura lepadarii. Ei nu credeau ca El era Mesia, dar sperau ca ar putea intemeia o imparatie pamanteasca. Isus cunostea ambitiile care stateau in spatele dorintei lor ca El sa participe la sarbatoarea din Ierusalim. Drept raspuns, El le-a zis: "Suiti-va voi la praznicul acesta; Eu inca nu Ma sui la praznicul acesta, fiindca nu Mi s-a implinit inca vremea" (Ioan 7,8). Incercand sa-I organizeze ei lucrarea in Capernaum, atunci cand o convinsesera pe Maria sa-L indemne sa fie mai precaut cu acuzatiile la adresa cartutarilor si a fariseilor, ei considerau si acum ca stiu ce este cel mai bine pentru Fratele lor mai mic. Maria insasi incercase sa-L impinga pe Isus in fata la nunta din Cana (Ioan 2,3.4). Raspunsul lui Isus, si de atunci, si de acum, arata faptul ca El respecta intru-totul programul divin: "Nu Mi-a sosit inca ceasul".

voia lui Dumnezeu su voia ta?

„Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreste inima.” Psalm 37: 4 Astăzi aş dori să încercăm să elucidăm misterul ce planează asupra ideii de voinţă a lui Dumnezeu şi să arătam care sînt modalităţile prin care putem descoperi voia lui Dumnezeu. Daca astăzi eşti pus în faţa unei decizii grele, dacă dilemele ţi-au acaparat viaţa, dacă eşti provocat de problemele acestei vieţi, permite-mi sa îţi las 5 paşi pe care îi poţi urma pentru a te lămuri asupra acestor probleme. Primul: ceea ce vrei să faci este pus în lumina Cuvîntului lui Dumnezeu? Vreau să îţi spun că Domnul Isus nu îţi va cere niciodată să faci ceva ce nu este conform Scripturii. Al doilea: te-ai rugat pentru lucrul pe care vrei să îl faci cu credinţă? Aşa cum spune şi versetul de azi: „Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima”. Cred că atunci cînd vei fi în comuniune şi uniune cu Domnul Isus, El va aşeza în inima ta dorinţe corecte. Al treilea: ai căutat sfatul prietenilor tăi credincioşi sau a consilierilor? În Proverbe 11: 14 ni se spune: „Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici.” Dacă în aceste momente eşti pus în faţa luării unor decizii importante, caută ajutorul la sfetnici după voia Domnului, oameni care îl urmează pe Isus Hristos şi care înţeleg Scriptura. Al patrulea: care sunt circumstanţele ce stau la baza deciziei tale? Sînt aşa cum doreşte Dumnezeu? Arată ca şi cum Domnul ar deschide o uşă sau ca şi cum ar închide-o? Fii atent la circumstanţe. Al cincilea: dacă te afli în faţa unei probleme relaţionale şi nu ştii dacă sau cum să răspunzi, care este lucrul cel mai bun pe care îl poţi face? Taci din gură. Însă există situaţii în care cel mai bun lucru este acela de a spune: „Prietene, te iubesc, însă ceea ce faci nu este bine. Nu este ceea ce Dumnezeu ar vrea să faci.” Cred că vei privi cu atenţie la aceste cinci atitudini de fiecare dată cînd vei avea probleme. Fii atent la ceea ce vrea Dumnezeu să faci si cînd realizezi care este planul cu privire la viaţa ta, acceptă-l cu toată inima, mintea, sufletul şi puterea. FII ATENT LA CEEA CE VREA DUMNEZEU SĂ FACĂ ÎN VIAŢA TA ŞI PRIN CREDINŢĂ, ACCEPTĂ PROVOCAREA DIN TOATĂ INIMA, MINTEA, SUFLETUL ŞI PUTEREA TA!

-la cine alergi?

Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Cristos Isus.Filipeni 4.6-7Nu îngrijorări, ci rugăciuni. Nici o teamă, ci o părtăşie plină de bucurie cu Dumnezeu. Aduceţi nevoile şi dorinţele voastre înaintea Dumnezeului vieţii voastre, Păzitorul sufletului vostru. Aduceţi-le Lui cu o îndoită măsură de rugăciuni şi multe laude, fără nici o îndoială, ci cu recunoştinţă în rugăciunea voastră. Să fim siguri că rugăciunile noastre sunt împlinite de Domnul şi să-L slăvim pentru aceasta. El ne dă acest har; să-i aducem laudele noastre. Nu îngăduiţi ca vreo nevoie să nu fie adusă înaintea Lui şi să vă roadă inima; aduceţi-le toate la cunoştinţa Lui. Alergaţi, nu la oameni, ci numai la Dumnezeu, Tatăl Domnului Isus, care vă iubeşte în El.În felul acesta vei găsi însăşi pacea lui Dumnezeu. Nu vei fi în stare să înţelegi pacea care te va cuprinde ca într-o îmbrăţişare infinită. Inima şi mintea, prin Isus Cristos, ţi se vor cufunda într-un ocean de odihnă. De-ar veni moartea, sărăcia, suferinţa sau prigoana, vei fi în Domnul Isus la adăpostul oricărui vânt sau nor ameninţător.Ascultă numai de această Invitaţie duioasă a lui Dumnezeu. Da, Doamne, cred; dar, Te rog, ajută-mă în necredinţa mea!

este o deosebire în viaţa ta?

Dar dintre toţi copiii lui Israel, de la oameni până la dobitoace, nici măcar un câine nu va chelălăi cu limba lui, ca să ştiţi ce deosebire face Domnul între Egipteni şi Israel Exodul 11.7

Cum adică Dumnezeu ar avea putere asupra limbii unui câine şi l-ar putea opri să latre? Cu siguranţă că da. El poate să împiedice pe un câine de-al Egiptenilor să facă vreun rău unui mieluşel din turma lui Israel. Dumnezeu încleştează gura câinilor ca şi a oamenilor care sunt ca ei. Să înaintăm deci fără teamă. Dacă îi va lăsa totuşi să-şi mişte limba, Dumnezeu poate să le închidă fălcile. Ei vor putea să chelălăiască oricât de mult, dar nu vor putea să sfâşie cu colţii. Ce minunat este când stai liniştit sau treci prin mijlocul vrăjmaşilor pe care Domnul i-a silit să te lase in pace! Ca şi Daniel în groapa leilor, să nu ne fie teamă că vom fi sfâşiaţi de colţii lor. Doamne, fă ca azi să văd împlinită această făgăduinţă a Ta! Dacă vreun câine se va da la mine, îi voi spune lui Dumnezeu: Doamne, câinele ăsta n-ascultă de glasul meu, dar porunceşte-i Tu să se gudure la picioarele mele. Ocroteşte-mă şi dă-mi pacea ca să pot vedea deosebirea pe care o faci Tu între copilul Tău şi între acela care nu se teme de Tine.

-tu te temi de oameni?

Eu sunt cu tine şi nimeni nu va pune mâna pe tine, ca să-ţi facă rău

Faptele Apostolilor 18.10

Atâta timp cât Dumnezeu a avut de lucru pentru Pavel în Corint, furia populaţiei nu s-a dezlănţuit. Evreii se certau între ei şi blestemau; dar nu le era cu putinţă să împiedice predicarea Evangheliei, nici să oprească convorbirea lui cu aceia care-1 ascultau. Dumnezeu are putere chiar peste firile cele mai violente şi îşi scoate lauda din furia oamenilor, când aceasta izbucneşte; dar îşi arată bunătatea, potolind mânia lor.Deci nu aveţi nici o teamă de oameni, când ştiţi că lucraţi făcându-vă datoria. Mergeţi înainte, aşa cum ar fi făcut Domnul Isus, şi îi veţi vedea pe aceia care vi se împotrivesc, asemenea unor torţe stinse sau unei trestii frânte. Câţi oameni, care pentru că s-au lăsat înspăimântaţi, au trebuit să dea înapoi; dar o credinţă neînvinsă în Dumnezeu stăpâneşte frica. Nici un om nu ne poate face rău fără voia lui Dumnezeu. Acela care îl pune pe fugă numai cu un cuvânt pe Satan, poate face la fel cu slujitorii lui. Se poate ca ei să fie mai înfricoşaţi de voi, decât voi de ei. Deci înainte şi, veţi întâlni prieteni acolo unde credeţi că găsiţi duşmani.

rugăciunea ta e primită?

Domnul îmi ascultă cererile şi Domnul îmi primeşte rugăciunea. Psalmul 6.9 Eu am trăit această experienţă şi m-am încredinţat că Dumnezeu este adevărul. El a răspuns în deosebite feluri minunate, robilor Săi, în toate timpurile. Şi astăzi El ascultă cererea mea şi nu-Şi va închide urechea la rugăciunea mea. Slăvit să fie El! Iată pentru ce iau ca pentru mine, făgăduinţa care ţâşneşte din inima psalmistului şi mi-o însuşesc. „Domnul îmi primeşte rugăciunea." El o va primi, Se va gândi la ea şi îmi va răspunde în felul şi la timpul pe care înţelepciunea Sa plina de dragoste îl ştie că este cel mai potrivit. Eu iau petiţia mea în mână, o duc înaintea marelui împărat, El mă primeşte în audienţă şi cu toată dragostea îmi primeşte cererea. Vrăjmaşii mei nu mă ascultă, dar Domnul mă ascultă. Ei râd de rugăciunile mele pline de lacrimi, dar Domnul meu nu face aşa; urechea şi inima Lui sunt gata să-mi primească rugăciunea. Ce primire pentru un biet păcătos ca mine! Noi primim pe Isus şi Dumnezeu ne primeşte pe noi şi rugăciunile noastre, pentru dragostea Fiului Său. Binecuvântat să fie Sfântul Său Nume care ne ascultă cererile noastre în aşa fel că ele pătrund slobode până dincolo de porţile de aur. Mântuitorule, care iei aminte la cererile mele, învaţă-mă să mă rog!

-cum e inima ta?

Puneţi pe inimă aceste lucruri, îndeletniceşte-te în totul cu ele, pentru ca înaintarea ta să fie văzută de toţi.

1Timotei 4.15

Aici avem practic făgăduinţa că, împlinind cu atenţie darurile noastre pentru lucrarea Domnului, vom face progrese văzute de toţi. Nu vom fi folosiţi printr-o citire în grabă a Cuvântului lui Dumnezeu, ci numai printr-o adâncă meditaţie. În cunoaşterea lui Dumnezeu nu vom creşte prin marele număr de fapte bune făcute cu nepăsare - numai pentru a fi făcute – ci dându-ne pe noi înşine în tot ceea ce facem. În fiecare muncă se găseşte o răsplată; numai să nu fie făcută în grabă şi de mântuiala, ci din toata inima.Dacă ne împărţim pe noi înşine între Dumnezeu şi Mamona, între Domnul Isus şi noi înşine, nu vom avea propăşire. Trebuie să ne dedăm în întregime lucrării sfinte, sau altfel vom fi nişte leneşi în lucrurile cereşti, iar munca noastră nu va avea o răsplată. Sunt eu un slujitor al Mântuitorului? Să fiu în întregime, fără a-mi cheltui puterea de muncă pentru lucruri pământeşti. De ce să mă amestec în politică sau distracţii deşerte? Sunt creştin? Slujba pentru Domnul Isus să fie singura mea ţintă. Să ne dedicăm în totul lucrării pentru slava Domnului Isus, dacă dorim ca Biserica şi lumea să simtă influenţa puternică dorită de Dumnezeu.

-ce vei face azi?

Influente pozitive si influenta negative, intamplari care apar la fiecare pas si in care este bine sa alegi ce este corect inaintea Domnului. Cum influentezi tu familia ta? Este o influenta pozitiva sau una negativa? Ii place Domnului felul in care cauti tu sa influentezi lucrurile din casa ta? Alegi ce este bun si placut inaintea Domnului, sau nu? Fie intr-un fel, fie in altul pentru ceea ce faci vei fi rasplatit(a)-

cât lucrează mintea ta?

Marcu 12:28-31 – Domnul Isus este intrebat care este cea mai mare porunca. Ca raspuns, Domnul Isus spune care este cea mai mare porunca, si adauga ce se spunea si in vechime: “ Sa iubesti pe Domnul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau cu tot cugetul tau si cu toata puterea ta “. -Sa il iubesti pe Domnul tau cu tot cugetul tau. Cuget, a cugeta, cugetare , deci se refara la gandirea omului, mai precis la minte. Asta ar insemna ca Dumnezeu doreste sa il iubim pe El cu toata mintea noastra. Si nu este o dorinta a Sa, ci este o porunca pentru noi.1 Tes. 4:8 - De aceea cine nesocoteste aceste invataturi, nu nesocoteste pe un om, ci pe Dumnzeu…Ce facem noi ? Il iubim pe Domnul cu toata mintea noastra ?Ps. 1:2 Cuvantul Domnului spune ca , “ … isi gaseste placerea in legea Domnului si zi si noapte cugeta la Legea Lui.Zi si noapte, aceasta inseamna mereu sau chiar permanent.Daca ne amintim bine despre marile nave maritime care circula pe mari si oceane, si ne gandim cum sunt ele conduse, in acelasi fel poate functiona si mintea si inima omului. Capitanul sta sus in cabina de comanda si de acolo comanda ce? De acolo comanda motoarele vasului. Pentru ca de sus vede incotro se indreapta nava dar forta motrica a vasului e in sala motoarelor si capitanul are un panou prin care comanda sala masinilor.Cam in felul acesta se intampla si cu omul. Cum merge mintea lui, asa va merge si inima lui Incontro se indreapta mintea, inima ii urmeaza. De aceea Domnul Isus spune : unde va fi inima voastra acolo va fi si comoara voastra. Cat din mintea ta folosesti tu in mod obisnuit pentru Domnul ? Cat la suta din inima ta folosesti tu in mod normal pentru Domnul ?Un studiu medical inceput undeva prin anii 1930 sau mai devreme, a facut observatii in privinta creierului uman in decursul a mai multor zeci de ani. Studiul a fost publicat acum cativa ani in ziare si reviste de specialitate. Acest studiu arata ca majoritatea oamenilor folosesc cel mult 60 % din capacitatea lor mintala si aceasta cand vorbim despre oameni intelectuali. Oamenii medii folosesc 45 - 50 % din mintea lor. Iar ceilalti folosesc doar 25- 30 % din mintea lor.Dar ce ne facem cu porunca ? Porunca este “ cu toata mintea”, nu cu un sfert, nu jumate, nu trei sferturi, ci toata. Tu cata folosesti pentru Domnul ?Sa descoperit ca doar trei oameni au fost pana acum pe glob care si-au folosit mintea in proportie de 95 la suta. Se vorbea despre o femeie, apoi un rus ( care avea proportiile mai mari ale capului), iar al treilea se vorbeste despre Albert Einstein. Despre el specialisti spunea ca creierului sau ar fi putut tine loc de sala de biblioteca, asa era de dotat. In el era inmagazinate atatea cunostinte ca putea usor sa tina loc unei biblioteci mijlocii. Cu toate aceastea capacitatea sa, era folosit in proportia de 95 % .Il iubesti tu pe Dumnezeu cu toata mintea cu care El te-a inzestrat? Avand in vedere ultimile descoperiri in aceasta privinta se pare ca raspunsul va fi, nu ... Ca sa implinim porunca trebuie sa facem ca si in Ps 1:2 . Numai daca zi si noapte cugetam la Cuvantul Sau …1 Petru 1:13 - Probabil ca Petru a sesizat acest lucru deoarece el scrie in felul urmator : “Incingeti-va coapsele minti voastre, fiti treji…”A “incinge” mintea, daca ne gandim la acest cuvant, vedem ca si Domnul Isus l-a folosit. El … a luat un stergar si s-a “incins” cu el, adica sa pregatit pentru ca urma sa faca ceva. Deci si Petru sugereaza aici sa ne pregatim mai mult mintea noastra pentru Domnul, si sa o pregatim din ce in ce mai mult, pentru ca Cuvantul lui Dumnezeu sa locuiasca din belsug in inimile noastre - Col. 3:16 - si daca va fi asa, atunci cand vei fi pus la zid, singurul lucru care va iesi din gura ta va fi ceea ce ai semanat in mintea ta, dupa cum spunea apostolul credintei . De aceea incinge-ti mintea ta cu Domnul si Cuvantul Sau ca sa poti fi pregatit.

Duminica Tomei!?!

Toma a fost mereu victima unei proaste reputaţii. Bineînţeles cã reputaţia lui nu este atât de dezastruoasã ca a lui Iuda, cel care l-a trădat pe Isus şi s-ar putea nici sã nu o egaleze pe cea a lui Petru, cel care s-a lepădat de Domnul în noaptea de dinaintea răstignirii. În orice caz, Toma este deobicei clasificat printre “băieţii răi” dintre cei doisprezece ucenici, care au fost oamenii cei mai apropiaţi de Isus în acei trei ani de lucrare.Toma îşi datorează aceastã reputaţie de “băiat rău” unui incident care a urmat învierii lui Isus. Acesta din urmã se arătase ucenicilor ascunşi, însã Toma nu se afla cu ei. Când aceştia i-au dat vestea învierii Mântuitorului, el a reacţionat afirmând: “Dacã nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor şi dacã nu voi pune degetul meu în semnul cuielor şi dacã nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede” (Ioan 20:25).Când Isus i s-a arătat mai târziu şi lui Toma, i-a zis: “Adu-ţi degetul încoace şi uită-te la mâinile Mele; şi adu-ţi mâna şi pune-o în coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios” (Ioan 20:27).Mulţi oameni care citesc aceste rânduri îl blamează pe Toma, fiindcă s-a îndoit şi făcând acest lucru uitã că nici unul dintre ceilalţi ucenici nu au crezut până nu au văzut la rândul lor dovada de netăgăduit a învierii. Toţi ceilalţi în afarã de Toma văzuseră deja mâinile şi coasta lui Isus.Un alt lucru semnificativ este şi faptul cã Isus nu îi spune lui Toma “Nu trebuie sã te îndoieşti niciodată”, ci, în loc sã rostească aceastã propoziţie, îi aratã şi acestui ucenic dovezile palpabile ale fostelor răni, după care îi spune, “nu fi necredincios”. Iar în cele din urmã, când Toma vede cu ochii săi ceea ce ceilalţi văzuseră deja (Biblia nu menţionează cã L-ar fi atins într-adevăr pe Isus pentru a împlini un gest crezut ca neapărat necesar),face una dintre cele mai spectaculoase mărturisiri de credinţã din istorie, numindu-L pe Isus, “Domnul meu şi Dumnezeul meu!”.Dintr-un motiv oarecare, ne lăsăm duşi de impresia că îndoiala nu poate fi în nici un caz asociatã credinţei. “Adevăraţii creştini nu se îndoiesc” spunem noi cu convingere. Dar acest lucru este o prejudecatã. Îndoiala nu reprezintă opusul credinţei; ea este, plastic spus,strămoşul credinţei. Îndoiala nu anulează credinţa, ci îi face loc. De fapt, la fel ca în cazul lui Toma, îndoiala poate fi impulsul vital care sã ne conducă spre adevăr.este crez mai mult în dreaptã îndoialã”,spune Tennyson, “decât într-o credinţã doar pe jumătate”.Gordon şi William Brown afirmã în cartea lor, „Romani: o evanghelie a libertăţii şi harului”: “Credinţa creşte prin căutarea adevărului, iar cel ce caută trebuie sã-şi formuleze o mulţime de întrebări care necesitã ‘dreaptã îndoialã’. Sensul originar al cuvântului grecesc skeptikos se traduce prin‘căutător’, sau mai precis prin ‘cel care se întreabă’”.Prejudecata de tip Toma necredinciosul,conform căreia “adevãraţii creştini nu au îndoieli”, nu are nici o bază scripturală. Lecţia care trebuie reţinutã din experienţa lui Toma este aceea cã îndoiala este un lucru natural şi că trebuie să fim sinceri privitor la propriile noastre îndoieli; pentru cã aceastã ‘dreaptă îndoială’ este cea care face loc credinţei ce se instaurează în urma adevărului pe care Isus ni-l descoperă în mod personal.

zece creştini

Zece crestini "mititei" se-mparteau in doua, Unul nu tinea cu ei, si-au ramas doar noua! Noua crestini s-au gandit ca e timpul copt Sa-ngrijeasca de saraci, si-au ramas doar opt. Opt crestini au observat anumite fapte, S-au pornit pe criticat, si-au ramas doar sapte. Sapte crestini erau "buni", insa unul trase Niste halbe la masea, si-au ramas doar sase. Sase credinciosi "de rang", nu de la opinci, Unul a fost ofensat, si-au ramas doar cinci. Cinci crestini "evlaviosi" se distrau la teatru, Unul nu s-a mai intors, si-au ramas doar patru. Patru sfinti filozofau zilnic intre ei, Unul a vorbit prea mult, si-au ramas doar trei. Trei crestini se tot gandeau care-i mai de soi, Sa-l aleaga predicator, si-au ramas doar doi. Doi crestini...iar cel mai mic cam iubea tutunul, A plecat nepocait, si-a ramas doar unul. ...Un crestin, doar un crestin..., unul ca si noi, A vorbit despre Isus, si-atunci au fost doi. Doi crestini cand s-au rugat, Domnul le-a dat roua, Harul lui a fost bogat, si-au ajuns la noua. Noua crestini s-au unit pentru marturie, Si-au crescut, s-au inmultit, si-s acum o mie... Intelege, frate, azi, ca nu-ti spun povesti, Ca din soiul astora poate si tu esti. Ori esti martor, martor viu, si iubesti lucrarea, Ori esti cu echipa rea..., cea cu demolarea!

-vei fi şi tu acolo în ziua aceea?

Domnul va fi împărat peste tot pământul; în ziua aceea Domnul va fi singurul Domn şi Numele Său va fi singurul Nume.Zaharia 14.9

Viitor binecuvântat! Aici nu e visarea unei înflăcărări, ci mărturisirea neschimbatului Cuvânt. Domnul va fi cunoscut de toate popoarele şi slăvita Sa putere va fi recunoscută de toate triburile pământului însă, cât suntem de departe de acel timp! Cine se pleacă în faţa marelui Rege? Câtă revoltă, împotrivire faţă de El! Şi pe pământ, câtă mulţime de domni şi zei! Chiar printre creştinii, câte deosebiri de păreri despre Domnul Cristos şi Evanghelie! Dar într-o zi nu va fi decât un singur Rege si un singur Domn. Oh, să strigăm în fiecare zi: „Vie împărăţia Ta!"

- Pe cât de sigur că Duhul Sfânt a vorbit prin prorocul, tot atât de sigur e şi că tot pământul va fi plin de slava Sa. Domnul Isus n-a murit în zadar; nici Duhul lui Dumnezeu nu lucrează în zadar. Planul Tatălui nu va fi răsturnat. Acolo unde a biruit Satana, Domnul Isus va fi încununat cu slavă şi Domnul atotputernic îşi va restabili domnia. Să mergem deci la treburile noastre zilnice şi la serviciul nostru obişnuit, întăriţi în această credinţă.

Gura mea va vorbi cuvinte înţelepte,

Multi nefericiti crestini asteapta sa mearga dupa moarte in lumea cealalta, insa ei nu stiu ca cerul trebuie sa inceapa de pe pamant.

Nu e important sa lasi ceva pentru aceasta lume dupa plecarea ta in Imparatia Cerurilor, ci sa iei cat mai multa lume cu tine acolo.

Cand privesc la parerea oamenilor mi se inmoaie picioarele ca o salcie in vant pana amortesc; dar cand privesc spre Tine Doamne, devin deodata sprinten ca un cerb tanar.

Este o desertaciune in a-l iubi pe om pentru calitatile sale proprii si a te increde in ele.

A-l iubi pentru ca L-ai descoperit pe Dumnezeu in el – aceasta poate da farmecul si profunzimea adevaratei iubiri.

Pentru ca iubirea adevarata este legata de Dumnezeu, este din Dumnezeu, se confunda, se identifica cu Dumnezeu.

Adancimea iubirii dintre doi oameni este strans legata de adancimea iubirii ce exista intre fiecare si Dumnezeu.

Azi nu ai trait cu folos daca nu ai facut ceva pentru o persoana care nu-ti va putea rasplati niciodata.

Nu frumusetea feţei, nici marimea muschilor, nici coeficientul IQ, nici cunostintele acumulate, nici cultura, nici talentul, nimic din toate acestea nu va conta in Imparatia Cerurilor.

Doar Iubirea De Cristos (cu caracterul derivat din aceasta), este singurul lucru pe care il vom duce cu sine in eternitate.

Numerosi sunt acei care si-au pierdut timpul care le-a fost acordat pentru serviciul lui Dumnezeu.

Ei insa mai pot sa se ridice si sa intrebuinteze mai bine zilele ce le-au mai ramas de vietuit. Fiecare zi este tocmai ca un diamant pretios.

-tu al cui nume îl porţi?

Toate popoarele vor vedea că tu porţi Numele Domnului şi se vor teme de tine.

Deci, de ce să ne temem de ele? Am da dovadă de neîncredere mai mult decât de credinţă. Dumnezeu ne poate face atât de asemănători cu El, încât oamenii să fie siliţi să recunoască lucrarea Lui în noi, că-I purtăm Numele pe drept şi că suntem într-adevăr ai Lui. Dacă am putea să căpătăm acest har pe care Domnul doreşte să-l răspândească peste noi! Fiţi siguri că oamenii fără evlavie se tem de adevăraţii sfinţi. La drept vorbind le este silă de ei, dar le este şi teamă de ei. Haman tremura în faţa lui Mardoheu chiar când îi punea la cale moartea (Estera 6). Şi, de fapt, ura lor este rezultatul temerii pe care o au de ei, dar sunt prea mândri pentru a o mărturisi. Să urmăm drumul adevărului şi al dreptăţii, fără să ne cutremurăm de fel. Frica nu este partea oamenilor hotărâţi, ci a

acelora care se poartă rău şi luptă împotriva lui Dumnezeu. Dacă în adevăr, Numele Domnului este chemat, pomenit cu smerenie, suntem în siguranţă. Un cetăţean al Romei nu avea decât sa spună: sunt Roman, pentru a avea drept la protecţia legiunilor armatei marelui imperiu; cine este un copil al lui Dumnezeu, are ca pază atotputernicia Lui, care mai lesne ar lăsa cerul fără îngeri, decât să lase pe unul dintre sfinţii Săi fără apărare. Puteţi îndrăzni ca leul în numele adevărului, căci Dumnezeu e cu voi.

Cristos a înviat!

PASTE – Sarbatoarea Invierii Domnului Isus Hristos, este un act divin ce da o noua existenta firii noastre. Dar, … oare cati dintre noi ii intelegem semnificatia? La ce numar a ajuns aceasta sarbatoare in viata ta? De cate ori i-ai simtit adevarata valoare? Vreau ca, atat eu cat si tu, sa intelegem ca Cel ce a stat intre cer si pamnat, a carui privire a ramas la fel de blanda chiar daca a fost scuipat si batjocorit, nu este altcineva decat Tatal nostru. El te cheama si astazi sa-I privesti sacrificiul si sa Ii raspunzi cu aceeasi iubire imensa cu care El te-a chemat. In bunatatea Lui, a asteptat de multa vreme ca tu sa ii recunosti dragostea, ca tu sa intelegi ca incepand cu jertfa de la Golgota, toate iti sunt daruite: fiecare rasarit si apus de soare, fiecare adiere de vant, fiecare raza de lumina, fiecare stea de pe cer, fiecare secunda din timpul Sau, El, ti-o dedica tie. Trebuie sa recunoastem ca fara prezenta Sa nu putem exista, fara suflarea Lui blanda nu putem respira si fara iubirea Sa nu putem iubi. Stai de vorba azi cu Dumnezeul tau care te-a creat, de vorba cu Acel ce te iubeste cu o iubire neconditionata: El nu vrea decat sa intelegi ca dragostea Lui este mai adanca decat marea, mai calda decat soarele si mai puternica decat vantul. Jertfa Lui iti demonstreaza lucrul acesta. Trebuie doar sa privesti atent si, fie ca iti vine sa crezi sau nu, si tu ai fost unul dintre cei care au luat parte la rastignirea Lui: insasi multimea pacatelor tale L-au pironit pe cruce. Aminteste-ti… Moarte si invierea lui Isus Hristos a sters greselile tale de ieri, a aratat adancimea dragostei lui Dumnezeu pentru tine astazi si ti-a dat o speranta pentru un maine stralucitor. Fiind tintuit pe lemnul crucii, privind in departari, in scurgerea vremii, te-a vazut pe tine. A vazut cata nevoie ai de El, cat iti lipseste dragostea Sa, a vazut ca fara de El esti singur si pierdut… Astazi El vrea sa ii intelegi jertfa si astfel sa devii mai curat, mai bun, mai plin de dragoste, cu inima mai calda si deschisa. Fie ca acesta sarbatoare a mortii si invierii Domnului nostru Isus Hristos sa-ti reaminteasca importanta jertfei Lui si sa reverse asupra ta sanatate, belsug si bucurii, iar Lumina Cuvantului Sau sa-ti lumineze calea si sa-ti insoteasca pasii pe drumul care duce spre Cer.

Cuvintele înţelepţilor sînt ca nişte bolduri; şi, strînse la un loc, sînt ca nişte cuie bătute, date de un singur stăpîn.

Perfectiunea e atinsa nu atunci cand nu mai este nimic de adaugat, ci cand nu mai este nimic de inlaturat.

A iubi nu inseamna a ne privi reciproc, ci a privi impreuna in aceeasi directie.

Omul se descopera pe el insusi cand se masoara cu obstacolul.

Daca viata ta nu are un impact pozitiv asupra nimanui inseamna ca ai trait degeaba. Influenteaza-zi semenii asa incat sa-L caute pe Dumnezeu !

Cum va fi calea Domnului de acum inainte pentru noi ?

Oricum ar fi, la sfarsitul oricarui drum se afla El insuşi.

Acolo unde te-a semanat Dumnezeu, acolo trebuie sa infloresti.

E un lucru grav sa risipim timpul lui Dumnezeu .

Dumnezeu trebuie sa ne dea o lovitura puternica pana ce ne prabusim in tarana strigand : - Doamne, nu sunt in stare sa ma gandesc la ceva, nici sa cer ceva, nici sa iau vreo hotarare.

In toate si pentru toate am nevoie de Tine .

Prin lovitura aceasta pe care o primim trebuie sa invatam ca vointa omului nu trebuie sa lucreze independent. Atunci si nu mai atunci ea e gata sa fie folosita de omul dinlauntru.

Odata ce omul dinafara a fost zdrobit, nu mai e nevoie sa ne cautam retragere langa Dumnezeu, ca suntem mereu in prezenta Lui.

De altfel, noi nu putem sa-i ajutam pe semenii nostri sa invete lectii pe care nu le-am invatat noi insine.

Blandetea e semnul distinctiv al zdrobirii.

E greu sa ajuti un om care nu e zdrobit.

Numai acolo unde Dumnezeu distruge eul se poate vedea adevarata virtute.

Daca nu incepi cu umilinta, vei sfarsi cu umilirea.Inaltimea atinsa de un om depinde de inaltimea idealului pe care si l-a propus.

Daca vrei sa descoperi punctele slabe ale cuiva, observa care sunt greselile din altii pe care le sesizeaza el cel mai repede.

Semanam un gand si seceram o fapta, semanam o fapta si seceram un obicei, semanam un obicei si semanam un caracter,semanam un caracter si seceram o soarta.

Cel care iubeste si cauta adevarul nu va fi niciodata bogat.

Cantecul este simfonia sufletului.

Cine cugeta la Cuvantul Domnului gaseste fericirea si cine se increde in Domnul este fericit.

-tu ai această stare smerită?

Pentru că ţi s-a mişcat inima, pentru că te-ai smerit înaintea Domnului, când ai auzit ce am spus împotriva acestui loc şi împotr.iva locuitorilor Iui, care vor ajunge de spaimă şi de blestem, şi pentru că ţi-ai sfâşiat hainele şi ai plâns înaintea Mea, şi Eu am auzit - zice Domnul.2 Împăraţi 22.19

Mulţi din cei care dispreţuiesc înştiinţarea, vor pieri; dar ferice de acela care ia seama la Cuvânt, şi se cutremură. Aşa a făcut Iosia şi a fost scutit de judecăţile rostite de Domnul împotriva lui Iuda, din pricina păcatelor sale. Dacă şi inima ta s-a muiat şi te-ai smerit, vei fi şi tu scutit, şi apărat în ziua cea rea. Dumnezeu face un semn, pune o pecete pe fruntea acelora care suspină şi plâng din pricina păcatului veacului acesta. Îngerul distrugător a primit ordin să bage sabia în teacă până la punerea peceţii, pentru ca aleşii Lui să fie puşi la adăpost (Apocalipsa 7.1-3). El îi cunoaşte. Sunt timpuri ameninţătoare? Se vede necredincioşia înaintând cu paşi grăbiţi, făcându-vă să vă temeţi de o pedeapsă asupra unui popor care se adânceşte în păcat? Poate că aveţi dreptate. Ei bine, făgăduinţa „că nu vor vedea ochii tai toate nenorocirile pe care le voi aduce asupra locului acestuia" este şi pentru tine. Dar voi vă găsiţi într-o aşteptare mai bună, mai mângâietoare, a venirii Domnului Isus, şi atunci zilele de întristare vor avea sfârşit.