marți, 8 noiembrie 2016

Să nu te ridici împotriva vieţii aproapelui tău.

Să nu umbli cu bârfe în poporul tău. Să nu te ridici împotriva vieţii aproapelui tău.
Eu sunt Domnul.Leviticul 19:1
 -a umbla cu bârfe este egal cu a te ridica împotriva vieții aproapelui tău.
 -să vorbești despre aproapele tău când acesta nu este de față;
 -să spui unei a treia persoane ceva ce nu ai vrea ca aproapele tău să audă;
 -să povestești mai departe, chiar și un adevăr auzit, despre o persoană, dacă acea persoană ar căpăta o imagine rea în fața celui care a auzit povestea ta;
  -să inventezi lucruri despre cineva doar ca să îi scoți un nume rău ;
O persoană care se îndeletnicește cu bârfa nici măcar nu va mai realiza că și-a făcut din bârfă un mod de viață.
Această persoană, fără un motiv anume, va încerca să își atragă cât mai mulți participanți la acest păcat.
 De obicei te va aborda cu o replică de genul ”ai auzit....ai văzut...știi ce s-a întâmplat...”
 Acești oameni iubesc să vorbească doar să se audă vorbind și nu contează despre cine și nici cu cine atâta timp cât bârfesc.
 Acești oameni păcătuiesc și nici măcar nu au nici o satisfacție de pe urma acestui păcat.
Adică, dacă un om fură într-adevăr este un păcat grav dar cel care săvârșește păcatul are un fel de satisfacție de pe urma păcatului său, dar cel care bârfește nu își satisface vreo poftă de nestăpânit, ci pur și simplu refuză să se gândească la ceea ce face și nu își înfrânează limba.
În Iacov 1:26 scrie:
”Dacă crede cineva că este religios, şi nu-şi înfrânează limba, ci îşi înşală inima, religia unui astfel de om este zadarnică.”
și în Iacov 3:5-6
”Tot aşa şi limba este un mic mădular, şi se făleşte cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde!
Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, când este aprinsă de focul gheenei.”
Cei care umblă cu bârfe se numesc  stăpâni ai bârfe a vorbirii negative, sau cei care stăpânesc ”arta bârfei”, iar acest lucru înseamnă că numele dat este însăși caracterul satanic(uzurpator),  este însăși esența lor, să bârfească.
S-ar prea putea ca cei ce stăpânesc această ”artă a bârfei” să creadă că ei doar socializează, sau că spun câte o poveste nevinovată, dar în adevăr ei împrăștie otrava care ucide pe cel care este țintit de aceste ”povești nevinovate”.
Fiecare om are un prieten adică fiecare om care aude bârfa o va spune ”doar prietenului său de încredere”.
 În scurt timp, bârfa va cuprinde pe toată lumea.
Se spune despre un om care bârfea tot timpul.
 La o vreme i-a părut rău și a decis să se  pocăiască.
 A mers la un credincios și l-a întrebat ce să facă să fie iertat.
Credinciosul i-a spus să ia o pernă, să meargă în mijlocul satului să se urce in turnul bisericii și să împrăștie penele din pernă.
Omul a făcut acest lucru.
 Când a sfârșit, a mers din nou la credincios și i-a spus că a făcut ce i s-a cerut.
 Credinciosul s-a uitat la om și i-a zis ”acum du-te și strânge toate penele și fă perna la loc” omul a început să plângă și i-a spus că nu poate.
Tot așa este și cu vorbele noastre.
 Cum omul nu a putut să strângă penele împrăștiate, nici noi nu mai putem să ne luăm vorbele înapoi, dar putem să fim mai atenți.
Dacă un om are o părere rea cu privire la un alt om, ar fi mai bine să se roage pentru acel om.
Dacă auzi pe cineva vorbind rău de tine, nu te supăra și nci nu te du mai departe să spui ce ”nedreptate” ți s-a făcut.
Eclesiastul spune în cap 7:21-22
” Nu lua nici tu seama la toate vorbele care se spun, ca nu cumva s-auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău! Căci ştie inima ta de câte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.”
Dacă tu nu ești cel care spune ”povestea” totuși stai și tolerezi bârfa și doar asculți, acest lucru e viclenie și omul se face părtaș păcatelor celui care spune bârfa.
Ioan încurajează: 1 Ioan 3:18
Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul.
Dacă îți iubești aproapele ca și pe tine însuți nu doar că nu vei vorbi rău despre el dar nici nu vei îngădui să se spună nimic rău despre el.
 Un om care vrea să umble în căile lui Dumnezeu, trebuie să se disciplineze nici să nu gândească rău de aproapele său.
Isus avea dreptate, din prisosul inimii vorbește gura, așa că încearcă să vezi binele în oameni.
 Un om nu poate să acuze o nelegiuire în cineva, dacă nu are și el măcar o urmă a acelei nelegiuiri în el însuși.
Așa că eu pot să acuz în aproapele meu doar ceva ce eu însuși fac.
De aceea, mai bine să ne scoatem cu toții bârnele din ochi și apoi să mergem să scoatem paiul din ochiul aproapelui-

luni, 31 octombrie 2016

Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile

„Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile…” 
Proverbe 10.8-

Mângâierea celor nenorociţi este să aibă tovarăşi de suferinţă.
Nevoia îl învaţă pe om, chiar şi când pricepe greu.
Nuiaua lui Dumnezeu este un creion cu care contu­rează chipul lui Hristos mai clar în noi.
Există mii de lucruri pe care le putem dobândi şi de­ţine şi pot fi numite drept lucruri mari în ochii lumii, dar, privite din perspectiva veşniciei, să nu aibă, de fapt, nicio valoare.
 Sunt persoane care au poveri şi griji, dar care nu fac altceva decât să se plângă de situaţiile existente. Ele vorbesc tot timpul despre starea rea de lucruri. Toată conversaţia lor nu are legătură decât cu tot ce este rău, şi ele merg prin viaţă, vorbind, dar nefăcând nimic.           
Prea multe interese secundare ne hărţuiesc. Creşti­nul trebuie să-şi controleze gândurile şi să le atribuie o ordine, după importanţa lor. Cât timp pierdem noi gândind la lucruri care într-o lună, poate într-un an, nu vor mai avea nicio importanţă!

duminică, 30 octombrie 2016

sâmbătă, 29 octombrie 2016



1. Când ești căzut în neagră disperare,
Când rătăcești și nu-ți ști calea ta,
Când copleșit ești de îngrijorare
Privește sus la dealul Golgota.

R: Nu dispera când greul te apasă,
Vine Isus, și vei pleca acasă,
Nu dispera când greul te apasă,
Vine isus, și vei pleca acasă.

2. Când lacrimi de dor și întristare
Brăzdează chipul tău de-atâția ani
Să-ți amintești acele clipe-amare
Când plâns-a Domnul tău în Ghetsimani.

3. Pierdut-ai tot ca Iov cel din vechime
Pe-aceia dragi și tot ce-ai adunat
Dar a rămas alături lângă tine
Isus Hristos, un Frate-adevărat.

4. De ce să plângi când vara e aproape
Și se zăresc de-acum ai zilei zori
Când nu mai e decât puțin din noapte
Și iată, vine Mirele pe nori.

5. Să-ți amintești întotdeauna frate
C-alăturea de tine e Hristos
E umbra ta, pe mâna ta cea dreaptă
El e susurul blând, sfânt și duios.

luni, 17 octombrie 2016

duminică, 9 octombrie 2016

Amortirea simturilor

Biruinţa stă în rugăciune

1. Dacă ceas cu ceas răul îl învingi,
Urci mereu spre cer, nu rămâi pe loc,
Sfeşnicul de rugi nicicând să nu-l stingi,
Ţine viu divinul foc.

R: /: Biruinţa stă în rugăciune,
Ai credinţă, săvârşeşti minuni.
Al tău sfeşnic sfânt cu lumini cereşti,
Cu ardoare să-l păzeşti. :/

2. Când ţi-e trupul frânt, sufletul zdrobit,
Părăsit de toţi, tu aştepţi unu semn.
Vezi însângerat cum se roagă Crist,
Prins pe crucea Sa de lemn.

3. Când ţi-e dor de Crist, de venirea Lui,
Şi în drumul greu ai slăbit şi cazi,
Te mai roagă-un ceas, răsplătirea ta
Foarte-aproape este azi.

sâmbătă, 8 octombrie 2016

Zece reguli pline de dragoste faţă de copilul tău


Zece reguli pline de dragoste faţă de copilul tău
1) Nu-ţi exaspera copiii (vezi Efes. 6:4). Nu ne putem astepta  de la copii să se comporte ca adulţii. Dacă ai asteptări prea mari de la ei, vor renunţa să mai încerce să îţi fie pe plac, deoarece li se va părea imposibil.
2) Nu-ţi compara copiii cu alţi copii.
 Spune-le cât de mult le apreciezi calităţile si darurile unice date de Dumnezeu.
3) Dă-le responsabilităţi pe lângă casă ca să stie că sunt o parte importantă din familie.
Realizările sunt pietre de temelie pentru o autoapreciere sănătoasă.
4) Petrece timp cu copiii tăi.
Acest lucru le spune cât de  importanţi sunt pentru tine. Oferirea lucrurilor materiale nu este un substituent pentru dăruirea persoanei tale.
În plus, copiii sunt influenţaţi cel mai mult de cei care petrec cel mai mult timp cu ei.
5) Dacă trebuie să spui ceva negativ, încearcă să o spui într-o formă pozitivă.
Eu nu le-am spus niciodată copiilor mei că sunt „răi“ când nu m-au ascultat.
În schimb i-am spus fiului meu
-„Tu esti un băiat bun si băieţii buni nu fac ceea ce tocmai ai făcut tu!“
.6) Constientizează că „nu“înseamnă „îmi pasă de tine“.
Când copiii fac doar ceea ce vor, ei stiu în mod intuitiv că nu îţi pasă suficient de mult încât să îi împiedici.
7) Asteaptă-te să fii imitat de copiii tăi.
Copiii învaţă din exemplul părinţilor lor.
Un părinte înţelept nu-i va spune niciodată copilului său:
-„Fă ce îţi spun eu, nu ce fac eu.
8) Nu îi scoate pe copii din toate problemele în care se bagă. Îndepărtează doar pietrele mari.
Lasă-le pe cele mici să rămână pe cărare.
9) Slujeste-L pe Domnul din toată inima ta.
Am observat că se întâmplă rar ca acei copii ai căror părinţi sunt căldicei din punct de vedere spiritual să continue să Îl slujească pe Dumnezeu si când sunt mari.
 Copiii crestini care au părinţi nemântuiţi si copiii cu părinţi crestini devotaţi continuă de obicei să Îl slujească pe Dumnezeu si după ce „îsi iau zborul“.
10) Învaţă-i pe copii Cuvântul Domnului.
Părinţii fac o prioritate din educarea copiilor lor, dar uită să le dea cea mai dulce sărutare a dragostei!

duminică, 2 octombrie 2016

vineri, 30 septembrie 2016

De unde ştiu care este calea dreaptă către Dumnezeu când sunt atâtea?



În zilele noastre, oamenii devin pe zi ce trece tot mai confuzi privind problema spiritualităţii şi a sufletului lor. Toţi oamenii caută Adevărul. Lumea în care trăim oferă o gamă variată de concepţii şi filosofii de viaţă, atât religioase cât şi laice, fiecare dintre ele oferind omului un Adevăr. Oamenii găsesc în cursul căutărilor lor mai multe sensuri ale acestui Adevăr. Unele dintre ele se pliază asemănându-se între ele, altele se contrazic


şi chiar se exclud, astfel că fiecare om ar putea ajunge să aibă Adevărul lui propriu.Unii oameni consideră că Adevărul trebuie căutat mult timp, chiar toată viaţa, prin multe căi, că este necesar ca omul să citească nenumărate cărţi şi să cunoască toate sistemele religioase şi culturale din lume pentru ca apoi să fie capabil să extragă Adevărul care şi el, la rândul lui, trebuie verificat dacă este Adevărul adevărat şi tot aşa. Astfel, unii dintre ei ajung să-şi piardă toată viaţa şi sufletul în complexitatea unor enigme filosofice, de multe ori fără rost. Alţii, năuciţi fiind de cantitatea enormă de informaţii provenită din diverse culturi, religii, ştiinţă, filosofie, ajung ca în neputinţa de a selecta ceva ca Adevăr să considere aproape toate concepţiile adevărate, oscilând astfel de la una la alta în funcţie de situaţiile de viaţă prin care trec.Sunt oameni care ajung să creadă atât în filosofia consumeristă seculară, în materialismul de zi cu zi, cât şi-n,creştinismul lui Isus, islamismul lui Mahomed, budismul lui Buddha, hinduismul lui Shiva, Brahma, Vishnu şi altele,care s-ar închina aceluiaşi Dumnezeu, unul pentru toţi, apoi se ia ce este mai bun de la fiecare şi este construit Adevărul... personal, relativ, subiectiv… greşit. Alţii, acceptă ca punct de referinţă pentru gândirea lor preceptul creştin dar sunt năuciţi de numărul mare de confesiuni şi culte creştine,de învăţăturile diferite pe care le întâlnesc la tot colţul, sunt dezamăgiţi de faptele creştinilor de-a lungul timpului, de slujitorii bisericilor, de religia creştină în ansamblu; ei cred în Dumnezeu şi-n Biblie dar nu în cadrul unei biserici, ci-şiconstruiesc mai degrabă o religie personală după care decid să-şi ghideze viaţa.În tot acest amalgam spiritual vorbim despre acei oameni care se întreabă şi ne întreabă „În ce să cred? Cum pot fi sigur că ceea ce cred este adevărat? De unde ştiu care este calea dreaptă către Dumnezeu când sunt atâtea? La ce biserică să merg? În ce religie să cred?”. Întrebări grele pentru oameni confuzi, năuciţi, care caută Adevărul în toate părţile şi nu-L găsesc nicăieri.

Un lucru e clar, toţi oamenii vor Adevărul. Mirajul Adevărului exprimă de fapt acea dorinţă incomensurabilă a omului de a-şi găsi sensul în viaţă, de a-şi găsi fericirea şi împlinirea sufletească. Biblia ne relevă Adevărul şi este foarte simplu: Isus Hristos este Adevărul. Doar identificarea cu El ne poate duce la Dumnezeu şi la împlinirea nevoilor noastre sufleteşti, nimic altceva! Recunoaşterea lui Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, ca Dumnezeu Întrupat necesită renunţarea la orice altă filosofie de viaţă în favoarea valorilor şi principiilor creştine transmise de Isus Hristos. Dar, cu toate acestea, mulţi oameni nu văd şi nu acceptă Adevărul.

Pentru unii e prea uşor de descoperit, prea uşor pentru a-L crede, pentru unii e prea simplist pentru a-L crede, pentru alţii e prea încurcat pentru a-L vedea, pentru unii e prea mistic pentru a-L cunoaşte, iar pentru alţii e pur şi simplu intangibil, absolutul care nu poate fi atins. În felul acesta mulţimi de oameni pierd Adevărul angajându-se în fel şi fel de sisteme de gândire complicată şi distorsionată pierzând un mesaj atât de simplu, ca pentru nişte prunci: „Veniţi la Mine...şi Eu vă voi da odihnă” minţilor voastre. (Matei 11:28)

joi, 29 septembrie 2016

Dragoș Croitoru. Marturie despre situația fraților din Norvegia.



Dragoș Croitoru: Am fost invitat, in luna februarie, la biserica din Bergen, Norvegia, impreuna cu fratele Axinte Octavian impreuna sa slujim Domnului. Am sa va spun cam cum e starea fratilor vostri si a surorilor voastre de acolo.

Cand am facut prima escala pe aeroportul din Munchen, fratele care m-a invitat m-a sunat la telefon. El mi-a asigurat ca ma asteapta: „ai cazare,” el mi-a cumparat bilete, totul. Si acuma spune: „Frate Dragos, te rog frumos, iarta-ma. Eu nu pot sa vin la aeroport pentru ca mi-am luat nevasta si copiii si am fugit in tara. Am o fata de 13 ani. O colega de-a ei, norvegianca, a implinit varsta e 13 ani. A facut un banchet si a chemat-o si pe fata mea. N-am vrut sa o las. A venit diriginta la mine acasa si mi-a spus ca in momentul asta, fata se imbraca si pleaca la distractie. Eu am incercat sa ii spun ca sunt crestin. „O sa va dau eu voua, crestini,” [a zis diriginta]. Si cand s-a uitat la mine amenintator, dupa ce a plecat diriginta, mi-am imbracat copiii, fetita de doua luni nascuta, [mi-am luat] nevasta si sunt in tara, frate Dragos. O sa te astepte altcineva.”

M-a asteptat un frate si in timp ce ma ducea acasa, spunea: „Frate, te-as lua la mine, dar sotia nu-i acasa. Impreuna cu copiii pe care-i am, i-am dus, ca au venit patru politisti, au fortat fereastra, usa, ca sa intre sa imi ia copiii. Nevasta, terorizata, nu i-a dat apel [telefonic], i-a scris un mesaj. Si-i spune: „Mai barbate, astia au venit sa ne ia copiii.” Am urlat. Eram pe santier. Am sarit in salopeta pe masina. Copiii mei, Domnul a facut sa intarzie de la scoala pana acasa. Ei trebuiau sa fie acasa dar au intarziat si nu erau acasa. Am luat copiii si i-am dus in – la cineva. Mi-am dus si nevasta. Sunt singur.

Gazda mea imi spune: „Frate, poti sa dormi. Am casa mare. Nevasta si copiii sunt plecati. Am numai un baiat de 17 ani. E mare, voinic. Sa-l ia pe asta daca li-l trebuie (glumea). Dar pe ceilalti nu ii dau.

Am ajuns la adunare si fratii mi-au facut o urare: Bine ai venit, pe Tibles, frate Dragos. Tibles e muntele unde se sta trei zile pe post. Era plin de frati si la toate slujbele, mai mult de 15 surori nu am vazut in adunare si acelea cu groaza, cu frica, cu bagajele facute si cu dorinta de a pleca in tara. E o teroare cum nu va imaginati. La voi e o binecuvantare. Multumiti Domnului si rugati-va pentru cei de acolo. Pentru ca acolo exista niste legi, asa mi-au spus fratii, caci copiii sunt propietatea statului prin constitutia tarii. De la 10 luni, copilul il duci dimineata la cresa si il iei seara intre ora 6 si 7. Dar obligatoriu copiii, la opt [seara] trebuie sa fie culcati. Copiii n-au voie sa doarma cu parintii in camera. Trebuie sa doarma singuri ca sa isi formeze personalitatea. Nu ai voie sa dai dulciuri la copii, ei spun ca nu-i sanatos, decat samabata foarte putin. Daca ii intreaba pe copii si le spune ca le-ai dat miercurea dulciuri, vine si iti ia copiii.

De fapt e o politica ca sa rupa sentimentele astea paterne. Sa nu mai fie nici o legatura intre parinti si copii. Ei lucreaza deja acuma la a treia generatie de oameni de dupa razboi. Oameni fara sentimente. Roboti. Si vor sa creeze roboti. N-ai voie sa-l dragostesti copilul, sa-l saruti… Ce a ramas acolo, pe mine m-a ingrozit. [Mi-au zis]: Frate, asta-i aici la noi in Norvegia.

Si apoi, presa e cenzurata cum era la noi cu Ceausescu. Cata valva s-a facut [cu protestele], acolo nu se scria nimic. Locuitorii de acolo si crestinii spun ca e Protectia Copilului si este bine. Copiii sunt terorizati. Imi spuneau fratii o statistica arata ca un procent din copiii dati in adoptie se sinucid. Daca stiti dvs. in Norvegia, acum vreo trei ani, un tanar a impuscat vreo 80. De fapt, era de fapt un copil care a crescut in adoptie si a vrut sa se razbune pe sistemul norvegian.

Casa in care am stat [in aceasta vizita] era la marginea unui pod peste niste fiorduri mari. Un pod mare si mi-au spus, frate, am vazut copii cum se arunca dupa pod in apa si nu mai stie nimeni de ei. Nu rezista toti. Copii astia sunt terorizati.

Copilul, dupa ce este dat in adoptie, nu mai este asa de supravegheat. Aici au alte legi [si se intampla] abuzuri sexuale si altele. Dar, dupa ce e dat in adoptie, asociatia asta isi ia mana de pe copil. Asociatia asta are drept sa intre la orice ora in casa ta, dimineata sau seara, si sa verifice copiii. Nu exista propietate privata. Se prezinta, se legitimizeaza, unul dintre 20.000 + oameni care ii are si verifica copiii, tot, tot, tot. Este un abuz extraordinar. Presa nu scrie. Parintii sunt terorizati. Tot e tacit. In biserica, nu stiam ce sa predic, mai oameni buni. Stateau ca la morti toti. Cand am ajuns la prima seara, fratele cu care eram a zis: „Am avut o vedenie, fratilor. Se vedea ca o ridicatura de pamant plina cu ochi, cu niste ochi sticlosi, dusmanosi, care priveau in toate partile si aruncau o mare teroare. De la sute km, mii km, ochii astia supravegheau. In toate familiile intrau.” Si spunea proorocul, „Vedeam cum un fulger de la Dumnezeu a coborit si a lovit acolo si a distrus totul.” Nu pot sa spun ca e asociatia asta, dar eu cred ca e asta. Si eu ma rog ca Domnul sa faca dreptate.

Intr-una din zile, la plecare, m-am intalnit si cu fratele Marius si cu sora Ruth. Ne-am dat intalnireEi nu stau in Bergen, stau la 300km si copiii sunt dati, doi aici, doi acolo, la sute km unul de altul ca sa nu-i poata vizita sau sa-i oboseasca. L-am intrebat: „Mai Marius, mai lucrezi?” O zi pe saptamana i-au dat de lucru si spunea, acuma, autoritatile poate o sa spuna: „Cum sa-ti dam copiii daca nu lucrezi si n-ai cu ce sa-i tii?” Deci, totul e demonic, fratilor. Eu vorbeam cu Marius, Ruth era in masina, vorbea cu avocata, cand a coborit, a venit si ne-a imbratisat si a inceput a plange. Eu pe ea nu am vazut-o niciodata. Parca eram prieteni de o viata. Si imi spuneam: greu ii fac pe oamenii acestia sa zambeasca, dar usor ii fac sa planga. Ii curgea lacrimi pe obraz. I-am sarutat si am zis: „Lasati ca Dumnezeu va da…” nu gaseam cuvinte. Eram asmut. Ocatv a inceput si el sa planga si i-am zis: „Dar, taci, macar nu mai plange si tu, ca au plans destul oamenii astia.” Nu gaseam cuvinte de mangaiere. Eu cand ma uit ca suntem asa nepasatori si ca unul singur sa inscris sa mearga la – [la protest], pai de la mine din sat, cand s-a facut mars la Bucuresti au plecat 3 autocare. Iar voi, aveti copii, traiti bine, aveti bani, aveti case bune, lasati-i pe altii sa-i doara. Dar nu suntem pocaiti. Eu as dori ca Domnul sa ne motiveze. Cand la Suceava s-a facut acea intalnire, u venit 5-6.000. Am mai luat legatura cu frati din marile capitale, din Australia, in India, sa nu mai spun in America, s-au facut nu protest, ca nu asa l-a numit Consiliul Bisericesc- o intalnire, o demonstratie pasnica, ca suntem de acord cu ei. Va rog frumos, semnati petitiile si duceti-va la intalnirea aceasta.

In ultimile zile cand am stat eu acolo m-am imprietenit cu un frate norvegian, un om foarte credincios, misionar in Romania, vorbea romaneste. Si a spus: „Au inceput cateva ziare sa scrie ce se intampla in Norvegia, ceva e in neregula la Barnevernet si deja era un politician norvegian care a ridicat problema in parlament si deja lucrurile au inceput sa se miste. Conteaza si dusul tau [la intalnire/protest] , rugaciune, post, L-am intrebat pe Marius: „Ai nevoie de bani?” „Eu am din ce trai. Rugati-va pentru noi si sprijiniti-ne in rugaciune.” Faceti asta in fiecare zi. Si actiunile bisericii sa fie pentru voi ca o motivatie de participare. Ne-am imbratisat. Ne-am luat ramas bun. Am spus: ne rugam pentru voi. Si ne rugam pentru ei. Si i-am spus lui Marius: „Cand o sa ai copiii acasa, sa-mi dai un telefon.”

marți, 27 septembrie 2016

O porunca a Domnului

„Nu ti-am dat Eu oare porunca aceasta:”Intareste-te si imbarbateaza-te? Nu te inspaimanta si nu te ingrozi,caci Domnul,Dumnezeul tau, este cu tine in tot ce vei face.
Iosua 1:9. 
O porunca a Domnului de care toti ar trebui sa tinem seama.
 O porunca pe care sa o iei in serios.
 Sa ne intarim si sa ne imbarbatam. 
Asta inseamna ca trebuie sa o facem singuri.
 Inseamna ca nu toate lucrurile trebuie sa le asteptam de la Domnul,si ca sunt lucruri care tin de noi,lucruri pe care trebuie sa le facem in asteptarea izbavirii Lui. 
Cum? 
Cum ai putea sa te intaresti si sa te imbarbatezi singur?
 Sa privim cu cateva mii de ani in urma,oare cum se intarea o cetate atacata de vrajmasi? 
Se adunau provizii se sapau fantani adanci se intareau sau se refaceau zidurile daca existau sparturi, si apoi se pazea cetatea de pe inaltimi. 
Deci cum ne putem intari? 
Citim si strangem in inima noastra cat mai mult Cuvant sa ne facem provizii. 
Cautam sa aruncam găleata in fantana intelepciunii cat mai adanc, cautand sa patrundem cat mai mult in Cuvantul Domnului. 
Refacem legaturile cu cei de langa noi din Biserica Domnului sa le intarim pe cele care le avem si sa le refacem pe cele rupte iar apoi sa pazim ceea ce avem de pe inaltimi urmarind cum Domnul si ingerii Lui lupta pentru noi. 
Cum sa te imbarbatezi?
 Aducandu-ti aminte de toate,dar de toate minunile si izbavirile pe care le-a facut in viata ta. 
Apoi tot ce gaseste mana ta sa faca, sa faci,ca El este cu tine în tot ce vei face ,nu atunci cand nu te vei implica.

duminică, 25 septembrie 2016

marți, 20 septembrie 2016

Nu vrem crucea!

Nu vrem crucea!
 Suntem mult mai interesaţi de cunună. 
Starea aceasta nu este caracteristică doar timpului nostru
Domnul are mulţi îndrăgostiţi de cununa Sa, dar puţini îndrăgostiţi de crucea Sa! 
Creştinii din jurul nostru încearcă fiecare scurtătură la care se pot gândi pentru a obţine ceva pe gratis în Împărăţia lui Dumnezeu.
 Când avertizez oamenii că scurtăturile nu merg, câte cineva se enervează: 
-Nu este harul un lucru pe gratis?
Hristos a promis o vreme care va veni când nu vor mai fi lacrimi.
Dar vă asigur că pe pământul acesta, un creştinism fără lacrimi nu este deloc creştinism!
Toată lumea este încântată de faptul că Isus a avut parte de toată durerea, suferinţa şi moartea, iar ei nu trebuie să mai aibă parte de aşa ceva. 
Credincioşii creştini accentuează fericirea.
 Nu mai vor să audă ce spune Biblia despre moartea faţă de sine şi despre viaţa de biruinţă spirituală prin identificarea cu Hristos în moartea şi învierea Lui. 
Mare este numărul celor care nu mai recunosc faptul că victoria spirituală vine deseori în urma luptei în noaptea lungă şi întunecată a sufletului.
 -Asta nu e pentru noi, susţin ei.
 Isus a suferit tot ce era de suferit, aşa că noi putem fi fericiţi. 
Şi vom fi fericiţi chiar dacă va trebui să inventăm căi noi către fericire! 
Partea cea mai rea este că ne aşteptăm de asemenea ca Isus să împlinească toată datoria dragostei.
 Am uitat în mare măsură prima şi cea mai mare poruncă: 
-„Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.”
 Ceea ce sunt nerăbdător să văd în credincioşii creştini este un frumos paradox.
 Aş vrea să văd în ei bucuria de a-L găsi pe Dumnezeu căutându-L în acelaşi timp. 
Aş vrea să văd în ei marea bucurie de a-L avea pe Dumnezeu şi, cu toate acestea, dorindu-L mereu!
Din vremea lui Avraam şi până astăzi, Dumnezeu a aşteptat totdeauna din partea poporului Său credincios să fie un popor separat. 
Dragostea pentru Dumnezeu şi ascultarea faţă de El au însemnat întotdeauna dispreţ şi batjocură din partea lumii.
Dacă trăieşti doar pentru a îmbătrâni şi a muri, şi nu găseşti iertarea şi simţul zilnic al prezenţei lui Dumnezeu în viaţa ta, ai ratat scopul suprem al lui Dumnezeu pentru tine.

duminică, 18 septembrie 2016

vineri, 16 septembrie 2016

marți, 13 septembrie 2016

Eu şi casa mea vom sluji Domnului



Fericirea: un soţ (soţie) care îşi iubeşte soţia (soţul) este fericit (fericită) dacă îşi vede soţul (soţia) fericit (fericită).

Supunerea: unui soţ (soţii) care îşi iubeşte soţia (soţul) nu îi este greu să se supună hotărârilor pe care amândoi le fac.

Răbdarea: în viaţa de familie soţul şi soţia petrec mult timp împreună.


Ei îşi descoperă defectele, stângăciile.


Răbdarea şi acoperirea acestora este o adevărată demonstraţie de iubire!


Părtăşia: bucuriile, suferinţele, timpul, etc. în viaţa de familie sunt comune soţului şi soţiei.

Consacrarea: planurile de familie şi obiectivele propuse nu sunt doar pentru unul din cei doi.


Creşterea familiei, construitul casei, asigurarea venitului în familie este o responsabilitate comună!

Credincioşia: Dumnezeu a rânduit pentru om o singură femeie şi pentru femeie un singur bărbat.


Fiecare şi-a ales partenerul sau îl va alege funcţie de principiile lui.


Odată ales trebuie să rămână unic (unică).


Iubirea adevărată nu înşeală!

Slujirea: lipsa regulată de la Biserică te conduce înspre frecventarea altor locuri.


Rugăciunea zilnică evitată te provoacă la alte practici.


Lipsa unui timp de citit în Biblie conduce la alte lecturi.


Cine iubeşte se roagă pentru persoana iubită!

Responsabilitatea omului căsătorit este să-L cinstească pe Dumnezeu şi să-şi cinstească tovarăşul de viaţă, să-I placă lui Dumnezeu şi să-i placă tovarăşului de viaţă, să se îngrijească de lucrurile lui Dumnezeu şi de lucrurile familiei.

„Cât despre mine, Eu şi casa mea vom sluji Domnului”.

duminică, 11 septembrie 2016

miercuri, 7 septembrie 2016

azi iubeste mai mult......


azi iubeste mai mult......

Ioan 15:9- Cum M-a iubit pe Mine Tatal, asa v-am iubit si Eu.Ramaneti in dragostea Mea.-Prietene, in timpul zilei, atunci cand iti este greu la lucru, cand afacerea merge prost, cand apar probleme sau esti descurajat, opreste totul si ia o pauza de dragoste cu Isus. Lasa-L pe Isus sa te iubeasca. Permite-ti sa te bucuri de dragostea Lui. Aseaza-te la pieptul Lui, odihneste-te in El si hraneste-te din dragostea Lui pentru tine!

duminică, 4 septembrie 2016

duminică, 28 august 2016

marți, 23 august 2016

primeşte-mă Doamne!

Mă-ntorc să te aflu în versurile mele
În tainele iubirii în Tine să mă  ştiu
Din margini de ceruri sub ploaia de stele
Din margini de lume mă-ntorc să Te ştiu.



Te chem pentru omul ce nu vrea să-audă
Cu mâinile-ntinse şi sufletul treaz
Şi-atunci când purta-vei povara cu trudă,
O lacrimă caldă să-Ţi fiu pe obraz.

Te chem pentru mine, atins de o vină
Cu luna în pleoape şi-o stea căpătâi,
Te chem îmbrăcat în cer şi lumină
Învaţă-mă, Doamne, cuvântul dintâi!

Primeşte-mă, Doamne, primeşte şi pune
Cununa-nflorită pe creştetul meu
Când cerul va-ncepe prin stele să sune
Să stau printre ele să-Ţi cânt, Dumnezeu

luni, 22 august 2016

Să faceţi tot ce v-a poruncit Domnul.

Luaţi seama dar, să faceţi aşa cum v-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru; să nu vă abateţi de la cele ce a poruncit El nici la dreapta, nici la stânga.Deuteronom 5:32
O întrebare logică ar fi „dacă acest lucru este adevărat, atunci de ce porunceşte Dumnezeu ca omul să nu se abată nici la stânga, nici la dreapta?”
Ei bine, părerea mea este că poruncile lui Dumnezeu, sunt în stare perfectă atunci când sunt date, iar porunca din Deuteronom s-ar traduce simplu în felul următor: Să faceţi tot ce v-a poruncit Domnul.
Omul are tendinţa să creadă că este ori prea simplu, ori prea greu să împlineşti poruncile lui Dumnezeu. Cei care au impresia că este prea greu, îşi mint conştiinţa că lucrurile acestea nu mai sunt valabile, că sunt poveşti, că trăim sub har, etc; deci le încalcă, desfinţând astfel poruncile lui Dumnezeu, iar cei care au impresia că este prea simplu, adaugă înţelegerea lor proprie la porunca lui Dumnezeu, până acolo că „porunca”, sau mai bine zis convingerea lor, stă pe aceeaşi treaptă, sau chiar mai sus de porunca lui Dumnezeu. Ambele căi sunt greşite.
Când Dumnezeu l-a aşezat pe om în grădina Edenului, i-a dat o poruncă simplă:
„Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină; dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit.”
dar când şarpele(satana) a pus-o pe Eva să repete porunca lui Dumnezeu, Eva adaugă interpretarea ei, mai bine zis „superspiritualizează” porunca lui Dumnezeu „Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.” Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el, şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.”
Dumnezeu nu le-a poruncit să nu se atingă de pom, puteau să danseze în jurul pomului, puteau să se bată cu fructele din pom, puteau să se urce în pom, tot ce nu aveau voie să facă, era să nu mănânce din pom.
Nu este greşit doar să încalci o poruncă în mod voit, ci este la fel de greşit să încerci să o faci să pară şi mai spirituală decât a dat-o Dumnezeu.
Nu vreau să stau să le înşir pe toate câte le practică unii, fără nici o bază Scripturală, ignorând total faptul că nu trebuie adăugat nimic la ceea ce a poruncit Dumnezeu.
În Apocalipsa, Ioan spune:
„Mărturisesc oricui aude cuvintele prorociei din cartea aceasta că, dacă va adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu îi va adăuga urgiile scrise în cartea aceasta. Şi dacă scoate cineva ceva din cuvintele cărţii acestei prorocii, îi va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vieţii şi din cetatea sfântă, scrise în cartea aceasta.”
Deşi acest pasaj este în contextul proorociei despre sfârşit, eu cred că are relevanţă în ce priveşte toate poruncile lui Dumnezeu.
Poruncile lui Dumnezeu sunt desăvârşite exact aşa cum sunt ele date, nu este nevoie ca cineva să adauge, sau să scoată nimic din ele.
Scrie să croim cărări drepte cu picioarele noastre (Evrei 12:13), fără să ne abatem la stânga sau la dreapta.

joi, 18 august 2016

Cine poate să -mi schimbe inima?


"Tata, dă-mi putere din Duhul Sfânt ca să IL iubesc pe Fiul Tău tot aşa cum IL iubeşti şi Tu." Mă rog astfel dimineaţa, când mă trezesc; mă rog astfel în timpul zilei, când mintea mea se gândeşte la multe şi mă rog astfel seara, când adorm. Inima mi-a fost capturată de această rugăciune. Când o rostesc  mărturisesc lui Dumnezeu că, da lucrează prin Duhul Sfânt în viaţa mea. Altfel,niciodată nu voi avea pasiune pentru Fiul lui Dumnezeu.
Il mărturisesc că evlavia mea, disciplina mea, cunoştinţele mele din Cuvânt, deşi bune, sunt insuficiente pentru a produce pasiunea pentru Fiul lui Dumnezeu.
Eu pot să-mi schimb mintea, dar numai Duhul Sfânt poate să îmi schimbe inima.
Dragostea divină poate fi transmisă numai pe cale divină.
Dacă vei începe să te rogi astfel cu regularitate, pasiunea pentru Fiul lui Dumnezeu va începe sa se reverse în inima ta.

 Poate ca va dura luni, chiar ani, până când vei putea să remarci o diferenţă semnificativă.
E foarte probabil că nu vei putea niciodată să numeşti ziua în care ai început să fii mistuit de pasiunea pentru Fiul lui Dumnezeu, dar alţii o vor remarca.
Ei îşi vor spune că te-ai schimbat; ca eşti altfel. Vor spune că observă o bunătate în tine pe care nu au remarcat-o înainte.
Există ceva molipsitor în dragostea ta pentru Fiul lui Dumnezeu, care nu părea să existe şi înainte, iar ei vor dori sa ştie ce se întâmplă.

Nu fi pasiv în dobândirea pasiunii pentru Fiul lui Dumnezeu.

 Fă din aceasta punctul central al vieţii tale.
 Uită-te ţintă la Fiul lui Dumnezeu şi nu îţi lua ochii de la El (Evrei 12:2) şi vei descoperi că devii ca El.
Vei descoperi că te îndrăgosteşti de El pe măsură ce Ii ceri Tatălui zi de zi să te „mistuie" cu pasiunea pentru Isus.
Iar acea pasiune, pe măsura ce va începe sa ocupe inima ta, va cuceri o mie de păcate din viaţa ta. Vei începe să iubeşti ce iubeşte El şi vei urî ce urăşte El.
Intimitatea cu Isus, „a fi cu El", totdeauna generează pasiune pentru El.
Gândiţi-vă la cei mai puternici oameni din Scriptură. Oameni ca Moise, Daniel, Petru, Ioan şi Pavel au fost foarte puternici în minuni, în descoperire sau în ambele. în acelaşi timp, aceşti oameni au fost mistuiţi de pasiunea pentru Dumnezeu.

Aşa cum am văzut, pasiunea şi puterea nu sunt limitate la profeţii VechiuluiTestament sau la apostolii Noului Testament.
fii plin de pasiune azi pentru EL CU TOATA DRAGOSTEA!

marți, 16 august 2016

In casa ta mai sunt si azi altare?


In casa ta mai sunt si azi altare?
In casa ta mai arde focul oare?
./.In casa ta mai este azi Cuvintul
Si nicidecum nu te va bate vintul?./.
In casa ta mai sunt idolii lumii?
Sa macini azi semintile minciunii?
./.Sa fugi mereu de tot ce-i  inaltare
Si apoi vei fi la marea sarbatoare./.
In casa ta mai este azi lumina?
In rugaciuni si post si disciplina?
./.Ca doar asa sotul  si sotia
Vor mosteni in ceruri vesnicia../.
In casa ta mai este armonie?
Cand cerul tot iti aduce bucurie.
./.Caminul tau a fost si pentru altii
Venit-au des surorile si  fratii./.
In casa ta ca Iosua sa spui:
-Caci tu ,cu ai tai linga Domnul ramai
./.Chiar daca toti isi schimba azi stapinul

Tu  vei  striga ca Domnul nu-i niciunul./.

luni, 15 august 2016

Viața victorioasă

marți, 9 august 2016

Nădejdea mea e Dumnezeu, eterna fericire



1. Nădejdea mea e Dumnezeu, eterna fericire
/: El e cu mine tot mereu, mă apără de orice greu
Mi-e scut şi izbăvire :/

2. La braţul Lui sunt fericit mereu mă ocroteşte
/: Cu El voi fi mereu păzit şi chiar când toţi m-au părăsit
El nu mă părăseşte :/

3. De-ar fi să fiu lovit, să rabd, hulit pentru credinţă
/: Bolnav pe pat de-ar fi să zac şi nimănui să nu-i mai plac
Eu sper în biruinţă :/

4. De ce sa plâng când crucea-i grea Isus El mă conduce
/: Rămâne în El nădejdea mea şi veşnic mă voi îndrepta 
Spre jertfa de pe cruce :/

luni, 8 august 2016

Cum să ne bucurăm de Cina Domnului

gânduri din vacanța!

 Multumesc lui Dumnezeu ca am si modele corecte..
În sensul, gasesti o persoana de la care vezi clar ca ai ce sa inveti si de multe ori inveti si lucrurile gresite fara sa le mai treci prin filtrul gandirii...
....si te trezesti abia dupa mult timp cand Dumnezeu aduce in viata ta persoanele corecte care sa te faca sa-ti pui anumite intrebari...
pur si simplu parca treci pe pilot automat.
 Si asta nu e bine!! 
Este asa de greu sa fii crestin in adevaratul sens al cuvantului...
pentru ca este asa de usor sa treci pe pilot automat si doar sa asculti comenzi si sa le indeplinesti...a  fost o situatie de care mi-am dat seama aseara si care sper sa ma puna si mai mult pe ganduri. Acum sa nu va imaginati ca ma refer la probleme de etica   bisericeasca  ci, una de familie ...acolo parca e putin mai usor sa fii pe pozitie... ai de-a face cu alti oameni care se roaga altfel, alte motive de rugaciune, alt stil de predica...si toate astea te revigoreaza. 
Apoi cand te intorci acasa in locul in care stai ai de-a face cu persoane cu experiente diferite (verisori, unchi, matusi,etc), cu planuri diferite, cu colaborari diverse, lucruri care nu sunt in rutina ta si care te invioreaza, te improspateaza, te pun sa gandesti de aia tot  aici ne spalam si rufele murdare si ne suportam mirosurile   mai putin placute ....

joi, 4 august 2016

Abiel in ceas târziu

Nu mai am de unde strânge
plăceri de părtășii târzie
se bate ceasul cu minutul,
iar ora e trecută de vecie
 Pe tot pământul.

Plânge durerea din adâncuri
şi e tăcere în morminte
când cerul monoton se stinge
pe notele de marş funebru
 Lăsate de Abiel, maestra.

Mă ţin de mână cu trecutul,
viaţa alege iar pământul.
Plânge sufletu-mi pustiu

Căci Abiel in ceas târziu
  Tăcută e-n a cerului orchestră.

luni, 1 august 2016

duminică, 31 iulie 2016

sâmbătă, 30 iulie 2016

Înveţi a gândi drept....

Nu socoti neînsemnate gândurile rele!
O rădăcină care stăruie sfarmă şi piatra. Înveţi a gândi drept, gândind despre tine de parcă ai fi altul şi despre altul de parcă ai fi tu.
Cum nu laşi porcii în salon, aşa nici gândurile necurate în templul inimii.
Gândurile rele nu se sting combătându-le, ci cultivând cele bune.
Orice idee care nu devine ideal ucide în suflet o putere.
Orice idee care devine ideal crează în om puteri de viaţă.
Dacă meditez la Dumnezeu şi la Cuvântul Său plin de putere şi bucurie, aflu că am un Răscumpărător şi un Tată care se ocupă de mine.
N-are nici un rost să arunci adevăruri înaintea unor oameni care nu sunt învăţaţi să gândească dezinteresat.

Prin gânduri păcătoase poţi strica o faptă bună.

duminică, 24 iulie 2016

vineri, 22 iulie 2016

ce ar spune Domnul de noi astazi?

Iata ce spune Domnul despre poporul acesta: Le place sa alerge incoace si incolo. Nu-si cruta picioarele; de aceea Domnul n-are placere de ei Ieremia 14:10 Am citit…si m-am gindit ..oare …despre cine vorbeste? In vechime le spunea evreilor, dar astazi? Astazi cred ca ne poate spune la fiecare din noi in mod personal si… ia ghiciti!!! O sa ni se potriveasca! Una dintre metodele celui rau de a ne departa de Dumnezeu este si aceea de a ne tine ocupati. Si nu cred ca pe vremea cind oamenii aveau de sapat, de cosit, de muls vaca… erau mai ocupati ca astazi. Deosebirea este ca ocupatiile de atunci le oboseau oamenilor trupul, pe cind astazi  multe din ocupatiile noastre ne obosesc si ne distrug  sufletul .  Si ma uit la fraza asta…”nu-si cruta picioarele…” si ma gindesc cum nu ne crutam deloc; ca nu ne crutam nici sufletele, nici emotiile; nu ne pastram nici valorile, nici relatiile. Oare ce ar spune  Domnul de noi astazi, daca ar vorbi despre noi cum a vorbit cu Ieremia? Sau chiar mai aproape…Ce ar spune de mine? Si de ce nu?! Si de tine!

joi, 21 iulie 2016

Nu-ți risca niciodată mărturia

Nu-ți risca niciodată mărturia
Nu cred că este înțelept să mergi la plajă cu alte familii de prieteni.
Nu cred că este cazul să mergi la jacuzzi în aceeași cadă cu persoane de sex opus.
Nu te dezbrăca în fața fraţilor,surorilor de credinţă.
Cînd predici Nu vrei ca apropiații să își amintească de fizionomia ta intimă.
Ține-te departe de situații care ar putea fi ridiculizate de tinerii din biserică.
Să nu stai niciodată singur cu o femeie în casă, dacă nu este mai mare cu 50 de ani decît tine sau dacă nu este vreo verișoară extrem de urîtă .
Înțelept este să nu iei în mașină deloc o personă de sex opus, iar dacă este o urgență, aceasta ar trebui să stea pe bancheta din spate.
Sînt cazuri în care este mai înțelept să Nu te dai gentleman.
Nu te întîlni niciodată cu o femeie de unul singur.
 Dacă este o problemă de consiliere pastorală, neapărat mergi împrenă cu soția
Nu sta în aceeași clădire cu o femeie de vîrstă apropiată.
Nici 20 de ani diferență acum nu mai reprezintă o limită sigură. 
Lucrat împreună în același birou pînă seara tîrziu?
Cale bătută spre adulter.
Călătorii împreună în interes de servici?
Prostii!
Curvia-i la ușă!
Nu atinge niciodată o altă femeie, exceptînd o scurtă strîngere de mînă dacă e rudenie apropiată...
Nu ai de ce să ții mîna altei femei în mîna ta în timp ce îi explici ce dulce este părtășia creștină.
Sărutatul de mîini nu prea se mai practică, așa că …. ai scăpat.
Nu fă complimente prea generoase.
Este extrem de enervant să vezi soți care își tratează soțiile ca pe niște sclave, dar se gudură pe lîngă nevasta altuia, care-i un pic mai arătoasă.
Curvie!
Aţi văzut cum masculi înfierbîntați se înfoaie ca niște curcani în prezența tinerelor femei și se dau în stambă cu amabilități nenecesare.
Boi!
Ca boii la tăiere,
Deodată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă,Prov 7:22
.... femeile simt imediat cînd începe flirtul.
Dacă sînt femei serioase și credincioase le provocați greață.

duminică, 17 iulie 2016

sâmbătă, 16 iulie 2016

Nu dispreţui lucrurile mici, o lumânare poate face oricând ceea ce nu poate face niciodată soarele: să lumineze noaptea!...
Un lucru pe care trebuie să-l înveţe încă multe persoane este că, mergand pe o cale rea nu poţi ajunge la o destinaţie bună....
A trăi înseamnă a suferi, iar a supravieţui înseamnă a găsi găsi un sens în suferinţă.
Nici o zi nu este completă fără a vorbi cu Dumnezeu .
Ateii il neaga pe Dumnezeu prin vorbe,credinciosii prin fapte.
Marturiseste-te doar lui Dumnezeu , si celui ce i-ai gresit.
Facand aceasta, vei fi eliberat si vindecat! 
"Nu zice: 
-Cum se face ca zilele de mai inainte erau mai bune decat acestea? Caci nu din intelepciune intrebi asa"
 (Eclesiastul 7:10);
- "Nu va mai ganditi la ce a fost mai inainte, si nu va mai uitati la cele vechi! Iata, voi face ceva nou, si-i gata sa se intample: sa nu-l cunoaste-ti voi oare?" 
(Isaia 43:18-19). 
Sa tanjesti dupa persoana potrivita.
 E mai bine sa doresti ceea ce nu ai decat sa ai ceea ce nu-ti doresti. 
Poti ajunge ca femeia care a spus:
- "Nu am stiut niciodata ce era fericirea adevarata pana cand nu m-am maritat cu sotul meu; acum este prea tarziu!"
 Doi oameni disfunctionali nu formeaza de regula un cuplu fericit. Cand este de unul singur macar stii cu cine ai de-a face.
 Dumnezeu stie de ce ai nevoie mai bine decat tine si "Domnul ...nu lipseste de nici un bine pe cei ce duc o viata fara prihana" .
(Psalmul 84:11).
In loc sa gasesti persoana potrivita, lupta-te sa devii un om mai bun! 
Sa tanjesti dupa o destinatie viitoare. 
Este o greseala sa crezi ca atunci cand ajungi intr-un anumit loc vei fi fericit;
- ca atunci cand ajungi la pensie vei face calatoria mult visata sau iti vei atinge un ideal. 
Cele mai fericite clipe se gasesc pe parcurs, nu la sfarsitul calatoriei.
Cand este vorba de traire nu poti modifica ce spune Scriptura: 
-"Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul: sa ne bucuram si sa ne veselim in ea!"

marți, 5 iulie 2016

Unde mergi crestine.....

 Unde mergi crestine draga, cand e zi de sarbatoare?
La petreceri, pe la jocuri, sau la vorba-n drumul mare?
Tu n-auzi un glas prea dulce, tu n-auzi un glas frumos,
Care zice: “Lasa-ti toate si veniti catre Hristos”?
Unde mergi crestine draga, cand e zi de sarbatoare?
Pe la molluri, sau la targuri, sa-ti duci marfa de vanzare?
Tu nu vezi, iubite frate, ca-n zadar te ostenesti,
Si din munca ta, sarmane, mai nimic nu folosesti!
Unde mergi crestine draga, cand e zi de sarbatoare?
Sa-ti vezi turma, mieluseii, campul si-a tale ogoare?
Si socoti, iubite frate, ca deacum esti fericit?
Nu crestine, niciodata tu nu vei fi multumit.
Unde mergi crestine draga, cand e zi de sarbatoare?
Esti dispus sa mergi prin cranguri, prin paduri la vanatoare?
Insa uiti un lucru frate, uiti ca tu esti invitat,
La un ospat foarte mare si foarte imbelsugat.
Unde mergi crestine draga, cand e zi de sarbatoare?
Esti bolnav si-ti cauti leacul la vreo baba-n departare?
Ah! te plang, iubite frate ca satan rau te-a mintit,
Tu nu stii ca Domnul nostru este doctor iscusit?
Unde mergi crestine draga, cand e zi de sarbatoare?
Unde ti se indreapta pasii? incotro? pe ce carare?
Spre Altarul cel de slava, spre Altarul cel frumos,
Unde locuieste Domnul, ducele nostru Hristos?
Unde mergi crestine draga, cand e zi de sarbatoare?
Ti-ai pus intrebarea asta, sau stai poate-n nepasare?
Fraţii cântă şi se roagă, , la Bisericuta sus,
Stii ca sunt solii crestine, ce ne cheama la Iisus?
Vino dar, crestine draga, cand e zi de sarbatoare,
La Biserica, la slujba, vino draga fratioare,
Vino, caci acolo este locul cel mai potrivit,
Unde poti gasi pe Domnul, pe Isus Cel rastignit.
Vino, vino, frate draga, cand e zi de sarbatoare,
Vin-cu toti ai tai din casa la Locasul de-nchinare,
Vino, vino, iubit frate, vino nu mai zabovi,
Vino, cat mai este vreme, caci ca maine vom muri.
Si vei merge în văpaia iadului mistuitor.
De n-asculţi chemarea sfântă din al Domnului pridvor.
De vei vrea s-asculţi îndemnul grabnic, deci te pocăieşte
Prin credinţă în a Sa jertfă tu pe Isus îl primeşte,
Cere-i Domnului iertare pentru timpul tău pierdut,
Pentru multele-ţi păcate ,pentru sufletu-ţi pierdut-
Vino să te legi cu fraţii în buchet de părtăşie
Căci curând veni-va Domnul....vrei să-i fii a Lui solie?

luni, 4 iulie 2016

sâmbătă, 2 iulie 2016

Dragostea sa n-o grabesti

   Cantarea cantarilor 8:4

Dragostea sa n-o grabesti
Niciodata, ca gresesti!
Ca ea singura soseste
Cand vremea ei se iveste.    

Romani 15:1,17

Sa te lauzi, e frumos,
Insa numai cu Hristos!
Cand vei crede ca esti tare
Dumnezeu sa-ti dea rabdare
Ca sa rabzi si altora
Slabiciuni, in ziua rea.    


Matei 6 :25

Nu-ti face griji, draga mea,
Pentru ce se va-ntampla!
Ca nici crinii de pe camp
Nu lucreaza, nici nu strang
Si totusi,nici Solomon
N-a avut strai ca al lor!
Cu ce ai si ce primesti,
Doar Domnului sa-i slujesti! 

   Filipeni 4:6

De nimic nu te-ngriji
Fiindca Dumnezeu va fi
Langa tine zi de zi.
Spune-i Lui in rugaciune
Orice greu ce te rapune!
Si El te va invata
Ce sa faci cu grija ta
El de grija-ti va purta 
Si iti va da pacea Sa.

      Faptele ap.16:31

Domnul in a Sa-ndurare
Te indeamna la rabdare.
Sora draga, nu uita
Si aplic-o-n viata ta
Si-a copilasilor tai
Sa fie copii ai Sai,
Ca e binecuvantare
In familia ce are
Si parinti, dar si copii
Mantuiti si "pietre vii"      

2 Corinteni 1:3-5

Sora draga, nu uita
Sa veghezi la viata ta
Sa nu uiti ca-i o putere
Ce-ti poate da mangaiere
In dureri si suferinta
Dac-o primesti cu credinta.
Este-un "prieten bun si-un frate"
Care ne ajuta-n toate.         

Tit 2:5 

Vrei in casa ta sa fie
Totdeauna armonie?
Incepi prin a fi tu-intai
Dupa voia Domnului
Fi deci foarte cumpatata
Ai mereu viata curata
Fii supusa sotului
Dupa voia Domnului!